CJI si RECOLAMP anunta concursul Cel mai bun jurnalist de mediu

Centrul pentru Jurnalism Independent, in parteneriat cu Asociatia Recolamp, lanseaza prima editie a Concursului pentru cel mai bun jurnalist de mediu in 2009. Acest demers face parte din proiectul celor doua organizatii care au organizat in acest an sesiuni de pregatire cu tema „Protectia mediului in presa: cum sa scrii despre politici de reciclare”, destinate jurnalistilor din Romania.

In luna martie 2010, cinci jurnalisti de mediu din Romania vor participa la o excursie de documentare in Olanda, unde se vor intalni atat cu colegi de breasla, cat si cu reprezentanti ai companiilor si asociatiilor care desfasoara activitati de colectare si reciclare a deseurilor electrice si electronice, in special a celor provenite din surse de lumina.

Pentru inscrierea in concurs, candidatii – jurnalisti din presa scrisa, audiovizuala sau online, angajati ai unei organizatii de presa sau jurnalisti freelance, foarte buni cunoscatori ai limbii engleze - trebuie sa trimita trei materiale care abordeaza probleme legate de protectia mediului. Materialele trebuie sa fi fost publicate/difuzate pana la data de 31 decembrie 2009.
Proiectele pot include serii de articole, investigatii, reportaje, filme documentare sau orice alta forma de produs editorial.

Dosarul de inscriere trebuie sa contina:
- curriculum vitae
- o scrisoare de intentie, care sa demonstreze interesul candidatului fata de domeniul protectiei mediului
- minimum trei materiale jurnalistice care au ca tema protectia mediului si reciclarea, publicate/difuzate in cursul anului 2009. De asemenea, pentru o completa si corecta evaluare, candidatii sunt invitati sa anexeze orice alte materiale realizate pe aceasta tema.

Selectia va fi facuta de un juriu specializat, format atat din persoane cu experienta in mass-media - care vor evalua tehnica jurnalistica - cat si din experti in probleme legate de protectia mediului si reciclare - care vor verifica corectitudinea si calitatea informatiilor de specialitate prezente in materiale.
Dosarele de inscriere la concurs se vor primi in perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2010, la adresa de email mediu@cji.ro sau prin posta la adresa: Bd. Regina Elisabeta , nr. 32, et. 1, sector 5, Bucuresti, 050017, persoana de contact: Cristina Lupu, coordonator de program

Castigatorii concursului vor fi anuntati personal pe 1 martie 2010, iar numele lor vor fi publicate pe www.cji.ro si www.recolamp. ro

Persoana de contact: Cristina Lupu, cristina@cji. ro . Telefon: 021 3111375 sau 0726.108.245

Reactia MediaSind fata de infiintarea Patronatului Presei Romane

Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind, organizatie reprezentativa, conform legii, la nivel de ramura mass-media, a luat act de infiintarea unui nou Patronat al Presei in cadrul Clubului Roman de Presa. De asemenea, FRJ MediaSind a luat act si de intentiile noii organizatii de a renegocia drepturile castigate de MediaSind in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media, singurul document care reglementeaza drepturile si obligatiile angajatorilor si angajatilor din aceasta ramura. FRJ MediaSind respinge acuzatiile belicoase si jignitoare ale primvicepresedintel ui PPR, Razvan Corneteanu, la adresa Contractului Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media. In conditiile in care dl. Corneteanu afirma ca acest contract trebuie renegociat pentru ca “este unul extrem slab” si ca el “a fost negociat de Ministerul Muncii cu unitati sindicale”, ca “este plin de greseli, de inadvertente si lasa loc la interpretari,” ca este un contract idiot(?!) etc, pentru corecta informare a publicului FRJ MediaSind face urmatoarele precizari:

Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media nu a fost negociat cu Ministerul Muncii ci cu reprezentantii organizatiilor reprezentative conform legii, sindicate si patronate: FRJ MediaSind (organizatie care cuprinde 9000 de membri), Uniunea Nationala a Patronatului Roman (in a carei delegatie au fost inclusi reprezentantii Clubului Roman de Presa) si de Patronatul Presei din Romania – ROMEDIA (organizatie care cuprinde peste 60 de societati din presa) si produce efecte juridice pentru toti angajatii si angajatorii din aceasta ramura, indiferent de forma de capital al societatilor. Este regretabil faptul ca dl. Corneteanu, in calitate de director general al unui trust de presa, nu s-a documentat pentru a afla ca drepturile obtinute pentru toti angajatii din presa sunt drepturi prevazute in Codul Muncii, in Contractul Colectiv de Munca la Nivel National precum si in legislatia internationala din domeniu, cum ar fi Codul Deontologic anexat la CCM, care cuprinde clauza de constiinta si alte drepturi vitale pentru activitatea si protectia jurnalistilor. Tot pentru corecta informare precizam ca Patronatul Presei Romane, in actuala componenta, conform Legii nr. 130/1996, republicata, nu intruneste conditiile de reprezentativitate pentru a putea participa la negocierea contractului colectiv de munca. In cel mai bun caz, aceasta organizatie poate sa negocieze doar contracte colective de munca la nivelul grupurilor de unitati pe care le are in componenta, dar numai cu respectarea conditiilor minimale impuse de CCM la nivel de ramura mass-media. In ceea ce priveste graba Patronatului nou infiintat de a negocia un nou contract colectiv de munca, informam conducerea acestei noi organizatii ca, in conformitate cu legea, actualul CCM are valabilitate pana in data de 24 martie 2011 si ca poate fi negociat sau prelungit doar cu acordul partilor semnatare. FRJ MediaSind poate sa inteleaga reactiile disperate ale primvicepresedintel ui Razvan Corneteanu prin prisma supararii sale. Adevarul este ca domnia sa a fost extrem de deranjat de numeroasele controale demarate de FRJ MediaSind si de Inspectia Muncii la SC Adevarul SA, din cauza nerespectarii drepturilor tuturor angajatilor, controale finalizate cu amenzi si cu numeroase procese care se afla deja pe rolul instantelor de judecata. FRJ MediaSind face un nou apel catre toti jurnalistii sa solicite angajatorilor toate drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca si sa sesizeze sindicatelor afiliate la MediaSind si Inspectiei Muncii orice nereguli pe care le constata in propriile contracte individuale de munca.

Drepturile prevazute in Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Mass-Media precum si in Actele Aditionale pot fi citite pe site-ul www.mediasind. ro.

Presedinte FRJ MediaSind,

Cristi Godinac

Monitorizare alegeri prezidenţiale turul II, Sibiu

Liga Jurnalistilor din Sibiu a finalizat a doua etapa a campaniei de monitorizare a publicitatii electorale aparute in presa cotidiana din judetul Sibiu. Scopul monitorizarilor pe care Liga Jurnaliștilor din Sibiu le realizeaza este acela de a produce o imagine comparativa a infuziei de publicitate pe care partidele politice și candidații inscriși in procesele electorale au realizat-o cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de voturi. In turul doi au fost monitorizate aparitiile candidatilor Traian Basescu si Mircea Geoana.
Datele generale ale monitorizarii arata ca Traian Basescu a acumulat 52,26% (46 mentiuni) din totalul publicitatii electorale iar Mircea Geoana 49,74% (40 mentiuni). Din totalul aparitiilor si mentiunilor, monitorizarea a reflectat publicitatea mascata a candidatilor (machete, texte publicitare si articole de promovare marcate incorect sau nemarcate) dupa cum urmeaza: Traian Basescu 22,27% iar Mircea Geoana 77,73%. Pe suprafete, candidatii reflectati in presa cotidiana din judetul Sibiu au acoperit: Traian Basescu 10.598,43 CMP iar Mircea Geoana 10.079,18.
Monitorizarea a acoperit cele doua publicatii cu aparitie cotidiana din judetul Sibiu: Tribuna de Sibiu si Monitorul de Sibiu.
Monitorizarea a fost realizata de Liga jurnalistilor din Sibiu, in parteneriat cu Fundatia Comunitatii Sibiu, Asociatia de Ajutor Familial PRO VITA Sibiu, Asociatia Sibiu 2050 si Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti.
Partener media al monitorizarii: Realitatea TV Sibiu.

Rezultatele monitorizarii pot fi descarcate aici
Turul II al alegerilor este reflecta de la slide-ul nr. 14

Monitorizare alegeri prezidentiale 2009, turul I

Liga Jurnalistilor din Sibiu a finalizat prima etapa a campaniei de monitorizare a publicitatii electorale aparute in presa cotidiana din judetul Sibiu.
Aflata la cea de a V-a etapa, dupa anul Capitala Culturala Europeana Sibiu 2007, alegerile locale și generale 2008 și alegerile euro-parlamentare 2009, monitorizarea alegerilor prezidentiale a acoperit in mod tradițional publicitatea si reflectarea politica in media locale din judetul Sibiu cu apariție cotidiana. Am ales aceast target de monitorizare pentru ca este singurul care poate asigura proba produsului final atat in privinta valorii rezultatelor cat si in raport cu resursele pe care initiatorul le poate asigura.
Scopul monitorizarilor pe care Liga Jurnaliștilor din Sibiu le realizeaza este acela de a produce o imagine comparativa a infuziei de publicitate pe care partidele politice și candidații inscriși in procesele electorale au realizat-o cu scopul de a atrage un numar cat mai mare de voturi.
Rezultatul monitorizarii acestei campanii a relevat promovarea a numai 4 dintre cei 12 candidati si reprezinta un instrument comparativ intre forta de reflectare a fiecarui candidat si rezultatul electoral adjudecat de fiecare dintre candidati.
Datele generale ale monitorizarii arata ca Traian Basescu a acumulat 65,65% (159 mentiuni) din totalul publicitatii electorale, Crin Antonescu 15,58% (55 mentiuni), Mircea Geoana 13,75% (56 mentiuni) si Sorin Oprescu 5,01% (7 mentiuni). Ceilalti candidati nu au avut nici un fel de reflectare.
Din totalul aparitiilor si mentiunilor, monitorizarea a reflectat publicitatea mascata a candidatilor (machete, texte publicitare si articole de promovare marcate incorect sau nemarcate) dupa cum urmeaza: Traian Basescu 27,54%, Crin Antonescu 43,95%, Mircea Geoana 27,48% si Sorin Oprescu 1,03%.
Pe suprafete, candidatii reflectati in presa cotidiana din judetul Sibiu au acoperit: Traian Basescu 40.818,84 CMP, Crin Antonescu 9.688,55 CMP, Mircea Geoana 8.551,17 CMP, Sorin Oprescu 3.117 CMP.
Monitorizarea a acoperit cele doua publicatii cu aparitie cotidiana din judetul Sibiu: Tribuna de Sibiu si Monitorul de Sibiu.
Monitorizarea a fost realizata de Liga jurnalistilor din Sibiu, in parteneriat cu Fundatia Comunitatii Sibiu, Asociatia de Ajutor Familial PRO VITA Sibiu, Asociatia Sibiu 2050 si Centrul pentru Jurnalism Independent Bucuresti.
Partener media al monitorizarii: Realitatea TV Sibiu.

Rezultatele monitorizarii pot fi descarcate de aici.

Comunicat - Decizia Comisiei Media în cazul SRS şi Bogdan Chireac

Comisia Media s-a intrunit astazi, 19 noiembrie, in calitate de organism de autoreglementare in domeniul bunelor practici jurnalistice.
S-a discutat cazul dialogurilor dintre Sorin Rosca Stanescu, Bogdan Chirieac si Catalin Macovei, Presedintele ANI, asa cum reies din stenogramele publicate de ziarul „Curentul” in saptamana 10 – 16 noiembrie a.c.
Invitati in cadrul sedintei, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac au refuzat discutia, invocand faptul ca unii dintre membrii Comisiei si-au exprimat deja public punctul de vedere.
Analizand stenogramele in baza Codurilor Deontologice ale Clubului Roman de Presa si Asociatiei Jurnalistilor din Romania, suntem datori in fata opiniei publice si a profesiei pe care o reprezentam sa constatam:
1. Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac incalca regulile profesiei de jurnalist in momentul in care propun unui demnitar nepublicarea unor informatii de interes public. Mai mult, Sorin Rosca Stanescu ofera in mod explicit demnitarului protectie mediatica.
2. Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac ajung la o intelegere cu un demnitar cu scopul explicit de a denatura adevarul. Ca urmare a acestei intelegeri, Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac isi pierd impartialitatea si independenta.
3. Bogdan Chirieac ofera servicii de influenta, care sunt interzise de regulile conduitei jurnalistice. Comisia Media a ajuns la concluzia ca Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac au incalcat articolele 1, 7, 8 si 9 din Codurile Deontologice ale CRP si AJR.

In consecinta:
1. Comisia considera ca institutiile de presa care colaboreaza cu Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac pentru prestatii jurnalistice sau de management editorial risca sa compromita nu numai propriul prestigiu, ci si credibilitatea profesiei.
2. Comisia Media recomanda institutiilor de presa si jurnalistilor sa nu-i mai prezinte pe Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac drept jurnalisti sau cu orice alta titulatura care face trimitere la aceasta meserie.

In acelasi timp, Comisia Media considera ca atitudinea demnitarului Catalin Macovei in acest caz incurajeaza relele practici in relatia dintre jurnalisti si autoritatile publice. Presedintele ANI a acceptat abordarile incorecte ale lui Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac. Oficialul statului roman a devenit parte a unei intelegeri care avea ca scop protejarea propriei imagini.

Comisia Media precizeaza ca analiza sa priveste strict exercitarea profesiei de ziarist. Membrii Comisiei Media cer ca acest caz, asupra caruia ne pronuntam clar si unanim, sa nu mai fie folosit pentru a blama comunitatea jurnalistica, iar deciziile noastre sa nu fie utilizate in competitia politica.

Comisia Media

Ca raspuns la solicitarea PDL de a ne preciza punctul de vedere fata de cazul SRS & Bogdan Chirieac

Catre Partidul Democrat Liberal
Stimate domnule Presedinte Emil Boc,

In comunicatul de presa transmis pe 11 noiembrie de partidul Dumneavoastra, se afirma:

“Consideram ca organizatii nonguvernamentale care s-au manifestat repetat in apararea valorilor libertatii presei si a libertatii de exprimare, cum sunt Pro Democratia, Centrul de Resurse Juridice, Agentia de Monitorizare a presei „Academia Catavencu” sau Centrul pentru Jurnalism Independent, sunt obligate cu doua raspunsuri vizând: 1 – elucidarea rapida a existentei unei relatii de finantare cu Bogdan Chirieac; 2 – o pozitie de desolidarizare morala fata de actiunile celor doi pretinsi jurnalisti independenti politic, prin care asupra institutiilor statului se exercita presiuni directe, explicite pentru implicarea in jocul electoral. Consideram ca ONG-uri care s-au manifestat consecvent pentru apararea institutiilor statului si impotriva transformarii institutiilor in arme politice vor avea aceeasi unitate de masura morala si pentru presiunile vadit politice ale celor doi militieni-politruci pretinsi jurnalisti”.

Centrul pentru Jurnalism Independent, in calitatea sa de organizatie dedicata profesionalismului in presa indeplineste, alaturi de ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei, si functia de secretariat al Conventiei Organizatiilor de Media (care reuneste peste 30 de organizatii ale profesionistilor din mass-media, sindicate si patronate de presa). Cele doua organizatii mentionate au transmis miercuri, alaturi de membrii COM, o luare de pozitie fata de cei doi jurnalisti. Atasam aceasta luare de pozitie, spre stiinta Dumneavoastra. Mai multe detalii despre Conventia Organizatiilor de Media gasiti la http://www.organiza tiimedia. ro/ .

Solicitarea privind “elucidarea rapida a existentei unei relatii de finantare cu Bogdan Chirieac”, ne este neclara. Daca va referiti la relatii de natura financiara intre organizatia noastra si Bogdan Chirieac, acestea nu exista.

Nu cunoastem ce ONG conduce Bogdan Chirieac. Raspunsul la aceasta intrebare poate fi obtinut consultând bazele de date publice, cum ar fi cea de la Ministerul Justitiei. In virtutea dreptului la libera asociere, credem ca oricine – inclusiv Bogdan Chirieac - are dreptul sa fie director al orcarui ONG, atâta timp cât se mentine in limitele legalitatii. Depasirea acestor limite poate fi constatata doar de organele abilitate ale statului.

Suntem convinsi ca veti gasi raspunsurile noastre lamuritoare si ne exprimam speranta ca pe viitor organizatiile noastre vor face uz de canalele de comunicare institutionala directa pe care le-au folosit cu succes pana in present.

Cu aceeasi consideratie,
IOANA AVADANI
Director Executiv

COMUNICAT / Clubul Roman de Presa referitor la Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac

Clubul Roman de Presa considera ca interventii de felul celor facute de oamenii de presa Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chirieac sunt un afront la adresa jurnalistilor care isi fac onest meseria si traiesc decent.
Clubul Roman de Presa, asociatie profesionala reprezentativa a companiilor din industria mass-media, dezaproba conduita profesionala si umana a celor doi oameni de presa si crede ca asemenea moduri de actiune ne aduc deservicii, intr-un moment in care preocuparea noastra trebuie sa fie recastigarea stimei fata de profesia de jurnalist.
Clubul Roman de Presa, in noua sa identitate, rezultata in urma reformarii organizatiei apara, prin Codul Deontologic propriu si prin atitudinile sale publice respectabilitatea statutului de jurnalist si este un promotor al actiunilor pozitive care privesc interesele industriei mass-media.
Clubul Roman de Presa isi manifesta surprinderea ca reprezentantii ai unor partide si ai altor medii care si-au facut o preocupare constanta din atacarea acestei organizatii si a mass-media gasesc de cuviinta sa faca apeluri ironice la luari de pozitie din partea Clubului.
Clubul Roman de Presa ii invita la moderatie pe acesti purtatori de mesaje si cere persoanelor publice si jurnalistilor sa fie rationali si lucizi, chiar daca suntem intr-o perioada politica agitata.

Consiliul de Onoare al
Clubului Român de Presă

Comunicat de presa / Conventia Organizatiilor de Media condamna public comportamentul lui Sorin Rosca Stanescu si Bogdan Chireac

Referitor la faptele care reies din stenograma si inregistrarea audio a unei discutii care a avut loc la restaurantul El Capitan din Snagov, intre Sorin Rosca Stanescu (SRS), Bogdan Chireac (BC) si directorul Agentiei Nationale de Integritate (ANI) Catalin Macovei, COM considera urmatoarele:
Autenticitatea inregistrarii a fost deja confirmata de SRS, BC si presedintele ANI. Concret, SRS si BC pot fi considerati autorii unei tentative de santaj asupra unui demnitar public. Ei incearca sa-l constranga pe presedintele ANI sa puna in miscare prioritar mecanismele de verificare ale unei agentii de stat impotriva unor anumiti politicieni si sa “scurga” eventualele rezultate catre SRS si BC.
Totodata, SRS si BC se dovedesc a fi in posesia unor informatii compromitatoare despre Catalin Macovei, dar aleg sa priveze publicul de aceste informatii, pentru a obtine alte avantaje. Intentia celor doi ziaristi nu este aflarea adevarului ci obtinerea cu orice pret a unor informatii compromitatoare despre anumiti politicieni aflati in functii de conducere.
Modul de abordare a celor doi incalca statutul jurnalistului si principiile de baza ale oricarui cod deontologic si-i descalifica din postura de jurnalisti. Avind in vedere lunga lor cariera in presa si consistenta mediatizarea a celor doi sub titulatura de “jurnalisti” si “formatori de opinie”, consideram ca fapta lor aduce grave prejudicii oricarui jurnalist care vrea sa-si indeplineasca munca profesionist si onest. Presa critica si de investigatie este confundata cu manipularea si santajul.
Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca cei doi incalca grav statutul de jurnalisti. De asemenea, recomandam celor care gazduiesc articole tiparite sau in format electronic, aparitii radio sau televizate ale lui SRS si BC sa mentioneze calitatea in care sunt invitati cei doi.
Recomandam institutiilor media care au contracte de prestari servicii media cu SRS si BC sa prezinte o pozitie publica fata de fapta celor doi si sa-si informeze publicul cu privire la acest caz.
Recomandam TVR sa ia in discutie in Comisia de Etica daca, din postura de moderator emisiune pe postul public de televiziune, BC incalca sau nu Statutul jurnalistului din TVR.
Sesizam public Comisia de Etica a Clubului Roman de Presa – Asociatia Jurnalistilor din Romania pentru a lua in discutie acest caz si sa prezinta o concluzie publica.
Solicitam institutiilor statului sa se autosesizeze si sa investigheze daca actiunea celor doi constituie incalcari ale legii si sa se pronunte in regim de celeritate.
Cerem ANI sa prezinte o pozitie oficiala in acest caz si sa dea publicitatii elementele cu care s-a incercat santajarea presedintelui ANI.
Conventia Organizatiilor de Media (COM) se afla in plin efort de autoreglementare a media din Romania. Recent, a adoptat un set de reguli care are şanse să fie asumat de întreaga piaţă mass media si a elaborat un cod care unifică principiile deontologice pe care aceste organizaţii le promovau individual până acum (link http://www.cji. ro/articol. php?article= 842).
Contact: 021 313 49 47

PACT PENTRU GARANTAREA LIBERTĂȚII DE EXRIMARE ȘI CREȘTEREA

Document inițiat de CONVENŢIA ORGANIZAŢIILOR DE MEDIA

10 noiembrie 2009

În atenția candidaților la Președinţia României:
Dlui Traian Băsescu, candidat susținut de Partidul Democrat Liberal
Dlui Mircea Geoană, candidat al Alianței Partidul Social Democrat - Partidul Conservator
Dlui George-Crin-Laurențiu Antonescu, candidat al Partidului Național Liberal
Dlui George Becali , candidat al Partidului Noua Generație
Dlui Corneliu Vadim Tudor, candidat al Partidului România Mare
Dlui Remus Florinel Cernea, candidat al Partidului Verde
Dlui Kelemen Hunor, candidat al Uniunea Democrată Maghiară din România
Dlui Sorin Mircea Oprescu, candidat independent
Dlui Constantin Ninel Potîrcă, candidat independent
Dlui Ovidiu Cristian Iane, candidat al Partidului Ecologist Român
Dlui Gheorghe-Eduard Manole, candidat independent
Dlui Constantin Rotaru, candidat al Partidului Alianța Socialistă

Subiect: PACT PENTRU GARANTAREA LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE ȘI CREȘTEREA
RESPONSABILITĂȚII PRESEI

STIMATE DOMNULE CANDIDAT,
Organizațiile semnatare vă cer să sprijiniți apelul de față și să semnați Pactul pentru
Garantarea Libertății de Exprimare și Creșterea Responsabilității Presei.
România continuă să fie o țară codașă în Uniunea Europeană sub aspectul
independenței presei, fapt reflectat și de pozitia ei în raportul organizației Reporteri fără
Frontiere. Astfel, România se află pe locul 50, în descreștere față de 2008 și 2007, în cel mai
recent clasament privind libertatea presei în lume, publicat de prestigioasa organizație
Reporteri fără Frontiere.
Asociațiile semnatare au identificat în ultimii ani câteva pârghii care ar putea fi
acționate pentru a îmbunătăți aceasta situație, pârghii aflate la îndemana instituțiilor statului.
Astfel, se impun de urgență:
- consolidarea aplicării legii accesului la informațiile de interes public, inclusiv prin garantarea și facilitarea accesului jurnaliștilor și a publicului la datele de la Registrul Comerțului;
- asigurarea transparenței în aplicarea legii achizițiilor publice, în principal a achiziției de publicitate şi produse mass media din bani publici;
- modificarea legii serviciilor publice de radio și televiziune în sensul asigurării independenței politice a celor două instituții și a garantării funcționării lor în interes public;
- transpunerea în act normativ a prevederii constituţionale privind transparenţa surselor de finantare a companiilor de media, inclusiv prin transparenţa
- consolidarea legislaţiei pentru prevenirea concentrării excesive a proprietății în mass media, inclusiv prin măsuri împotriva proprietății încrucișate, pentru a preveni înțelegerile de tip cartel sau abuzul de poziție dominantă;
- sprijinirea industriei de media prin politici fiscale adecvate pentru garantarea independenței financiare a instituțiilor de media, așa cum se aplică în majoritatea statelor din Uniunea Europeană;
- eliminarea pedepselor penale pentru delictele de presă;
- semnarea, ca Președinte, a Cartei Europene pentru Libertatea Presei (în românește aici http://www.pressfreedom.eu/en/index.php#charter ).
Utilitatea promovării la nivel legislativ și instituțional a acestor principii constă în faptul că acestea pot contribui la însănătoșirea, responsabilizarea și independența presei din România.
Având în vedere faptul că, prin atribuțiile sale constitutionale, Președintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice și că, în acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate (art. 80, alin. 2 din Constituția României), vă rugăm să vă exprimați poziția față de:
PACTUL PENTRU GARANTAREA LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE ȘI CREȘTEREA
RESPONSABILITĂȚII PRESEI
„Pe durata mandatului meu de președinte al României, în conformitate cu rolul Constituțional al
Președintelui de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice (art 80 din Constituția României), mă angajez să sprijin dreptul la libertatea de exprimare și dreptul la informare (art. 30 și 31 din Constituția României), folosind pârghiile legale de care dispun. Astfel, voi sprijini:
- consolidarea aplicării legii accesului la informațiile de interes public, inclusiv prin garantarea și facilitarea accesului jurnaliștilor și a publicului la datele de la Registrul Comerțului;
- asigurarea transparenței în aplicarea legii achizițiilor publice, în principal a achiziției de publicitate şi produse mass media din bani publici;
- modificarea legii serviciilor publice de radio și televiziune în sensul asigurării independenței politice a celor două instituții și a garantării funcționării lor în interes public;
- transpunerea în act normativ a prevederii constituţionale privind transparenţa surselor de finantare a companiilor de media, inclusiv prin transparenţa structurilor de proprietate;
- consolidarea legislaţiei pentru prevenirea concentrării excesive a proprietății în mass media, inclusiv prin măsuri împotriva proprietății încrucișate, pentru a preveni înțelegerile de tip cartel sau abuzul de poziție dominantă;
- sprijinirea industriei de media prin politici fiscale adecvate pentru garantarea independenței financiare a instituțiilor de media, așa cum se aplică în majoritatea statelor din Uniunea Europeană;
- eliminarea pedepselor penale pentru delictele de presă;
- semnarea, ca Președinte, a Cartei Europene pentru Libertatea Presei (în românește aici http://www.pressfreedom.eu/en/index.php#charter ).

Organizații semnatare:
ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Asociația Patronală a Editorilor Locali (APEL)
Asociația Jurnaliștilor din România (AJR)
Sindicatul Jurnaliștilor Galați
Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind
Asociația AltPHel
Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România – Mureș
Liga Jurnaliștilor Sibiu
Asociația Jurnalistelor din România "Ariadna"
Asociația pentru Protejarea și Promovarea Libertății de Exprimare (APPLE)
Asociația Profesioniștilor din Presă - Cluj (APPC)
Patronatul Presei din România - ROMEDIA

Observaţie:
Organizațiile semnatare se angajează să facă publică poziția candidatului. Așteptăm un răspuns
din partea dumneavoastră până pe 16 noiembrie 2009.
Lista este deschisă în situația în care candidatul are și alte propuneri în sprijinul libertății de exprimare și a dreptului la informare.
Precizăm că temele pe care le-am prezentat ca prioritare sunt teme care au fost în dezbatere în Parlamentul României fără a fi ajuns la o soluție favorabilă.
Pentru eventuale clarificări, vă rugăm să ne contactați. Persoana de contact: Liana Ganea 0723 306 308, liana@activewatch.ro.

Concurs cu premii - contributii la revista "Migrant in Romania" - D.L. 2 Decembrie a.c.

Institutul Intercultural Timişoara anunta un concurs cu premii pentru contributii la revista Migrant in Romania. Articolele trebuie sa fie relevante pentru problematica integrarii cetatenilor din tari ne-membre UE care locuiesc in Romania, sa aiba intre 3000 si 10000 de caractere si sa fie redactate in limbile romana, franceza, engleza sau spaniola. Sunt acceptate texte ce descriu cazuri individuale, comunitati, organizatii, activitati, interviuri sau marturii personale, precum si alte tipuri de texte.

Textele trebuie transmise de catre autori, acestia asumandu-si intreaga responsabilitate pentru continutul transmis. Autorii pastreaza in totalitate drepturile asupra textului transmis, prin transmiterea lui permitand insa Institutului Intercultural Timisoara sa il publice in revista Migrant in Romania si pe site-ul www.migrant. ro.

Autorii trebuie sa aiba varsta de peste 18 ani si sa aiba o forma de sedere legala in Romania, indiferent de cetatenie. Transmiterea articolelor se va face exclusiv in format electronic (.rtf, .txt, .doc, .docx, .odt) pana la data de 2 decembrie 2009 (faza 1) si 21 decembrie 2009 (faza 2), pe adresa romina.matei@ intercultural. ro sau prin postare la secţiunea Contribuiti la revista de pe Forumul www.migrant. ro.

Pentru fiecare faza, Comitetul de Redactie al revistei va desemna un castigator. Acesta va fi invitat sa participe la o vizita de studiu si la un eveniment international la Marsilia, Franta, in luna februarie 2010, unde va avea ocazia sa intalneasca persoane preocupate de problematica integrarii, toate costurile si eventual serviciile de interpretare fiind asigurate de Institutul Intercultural Timisoara. Institutul Intercultural Timisoara isi rezerva dreptul de a publica in revista si pe site-ul www.migrant. ro oricare dintre textele propuse.

Revista Migrant in Romania va fi lansata in luna noiembrie 2009 si va fi publicata in parteneriat de Institutul Intercultural Timisoara, Asociatia Cultura Pacii, Asociatia Divers Etica si Organizatia Femeilor Refugiate din Romania.

Echipa de proiect,
Institutul Intercultural Timisoara

Certificatul de Bune Practici Jurnalistice (CBPJ)

Ce este
O dovadă a faptului că mass-media (publicaţia scrisă, postul TV sau radio sau web-site-ul) care îl deţine impune (prin reglementări interne, prin atitudinea managementului şi prin practica de zi cu zi) respectarea CDU (Codul Deontologic Unic) de către angajaţi şi colaboratori şi, pe cale de consecinţă, este o sursă de informare publică respectabilă şi credibilă.

Cui se acordă
Produselor jurnalistice care aparţin unor membri ai Grupului.
De asemenea ar putea fi acordat doar unui produs anume (supliment, secţiune, emisiune etc.) publicat într-o astfel de media care nu solicită certificarea integrală.

În ce condiţii se acordă
1. Publisherul este membru al Grupului.
2. Publisherul solicită acest certificat pentru respectivul produs sau mass-media.
3. În cazul în care solicitarea este pentru certificarea integrală a unei mass-media publisherul se obligă să facă distincţia clară între produsele jurnalistice şi alte produse (divertisment, ficţiune, artă etc.) publicate şi care nu respectă CDU.

Cum se foloseşte de către deţinător
Principala utilizare a CBPJ va fi pentru creşterea brandului prin asociere (asemănător cu BRAT dar cu impact incomparabil mai mare la public).
Astfel: produsul certificat CBPJ, va putea fi marcat corespunzător; se va putea uza de CBPJ în toate acţiunile şi toate formele de promovare, construcţie de brand etc., atât ale produsului cât şi ale publiserului; va putea fi folosit de publisher ori de câte ori consideră că este nevoie să-şi demonstreze buna-credinţă, inclusiv în justiţie.

Avantaje
1. De fiecare dată când va fi promovat CBPJ, el va promova şi ideile care stau la baza întregii nostre acţiuni. Prin promovarea CDU şi a spiritului său, CBPJ devine un mijloc ideal de educare a publicului pentru a discerne, aprecia şi căuta produsele media de calitate în defavoarea celor de tip tabloid.
2. Va permite elaborarea unei politici de sancţionare concretă – complemetară blamării publice – din partea Comisiei împotriva celor care încalcă CDU:
- Va putea fi elaborat un sistem de puncte de penalizare (asemănător sancţiunilor de circulaţie), care să poată duce, dacă este cazul, inclusiv la retragerea CBPJ.

De ex.: 3 puncte pentru orice abatere de la CDU cu posibilitatea de reducere până la 1 punct în caz de circumstanţe atenuante (condiţii speciale în care s-a produs abaterea, acţiunea ulterioară cu bună-credinţă pentru corectare etc.) dar şi de majorare nelimitată în caz de circumstanţe agravante (recidivă, încercarea de a obţine nemeritat avantaje competitive sau câştiguri materiale directe, încercarea de intimidare a părţii vătămate etc.). Punctele se cumulează şi, la 40 de puncte/an se retrage CBPJ. Punctele se prescriu după un an.
- Un produs căruia i-a fost retras CBPJ va putea fi re-certificat numai după ce publisherul aduce dovezi convingătoare că a depus eforturi concrete pentru remiederea problemelor care au dus la retragerea CBPJ. Un produs căruia i-a fost retras CBPJ pentru a treia oară nu va mai putea fi certificat niciodată.
- Comisia ar putea face publică în permanenţă (on-line) situaţia „punctajului” fiecărui produs certificat, alcătuind clasamente şi/sau ataşând punctajului un calificativ. De ex.: 0-6 pcte/an = EXCELENT, 7-12 pcte/an = FB, 13-20 pcte/an = B, 21-30 pcte/an = S, peste 30 pcte/an = NS.

GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE - document de poziție -

Prezentul document a fost elaborat in cadrul reuniunii Conventiei Organizatiilor de Media, desfasurata la Bucuresti, in zilele de 23 - 24 octombrie. La reuniune au participat reprezentantii organizatiilor membre COM, Asociatiei Jurnalistilor din Romania si ai Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind. Participantii au convenit asupra urmatoarelor principii de organizare a GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE (mecanismul de implementare a setului unic de documente de autoreglementare):

Misiunea
GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE isi propune să contribuie la imbunatatirea calitatii actului jurnalistic prin semnalarea publica si sanctionarea morala a derapajelor de natura deontologica de care se fac responsabili jurnalistii si companiile de presa si prin promovarea de programe de educatie in domeniul eticii jurnalistice si al consumului de presa.

Componenta
GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE
Grupul va fi compus din toate organizatiile care adopta Codul de bune practici. Fiecare organizatie va fi reprezentata de o persoana in cadrul Grupului.

Criterii de aderare la codul unic si la
GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE
Grupul este format, in primele 6 luni de functionare, dintr-un comitet de initiativa. Acestia vor deveni membri fondatori ai Grupului la infiintarea legala a acestuia. Pot adera companii de presa si organizatii neguvernamentale de media (asociatii, fundatii) si sindicate. Aderarea la comitetul de initiativa se face pe baza urmatoarelor documente: cerere tip de adeziune semnata si stampilata; 2 recomandari de la oricare dintre organizatiile membre in Conventia Organizatiilor de Media, AJR, CRP sau MediaSind (in momentul infiintarii legale, recomandarile vor fi date de organizatiile membre in Grup); o copie dupa actele constitutive ale asociatiei sau companiei.

Organizarea
GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE
Dupa infiintare, Grupul va lua decizii printr-o comisie compusa din reprezentanti ai profesiei, ai societatii civile si ai publicului.
Obiectivul principal al activitatii comisiei va fi respectarea Codului Deontologic Unic, recunoascuta printr-un Certificat de Bune Practici Jurnalistice. Atributiile principale ale comisiei sunt: analizeaza incalcarile codului si comunica public concluziile acestor analize.
Grupul va elabora o carta a consumului de presa.

CODUL DEONTOLOGIC UNIC ÎN MASS MEDIA, adoptat la 24 octombrie 2009 - București

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA
1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.
1.2. Jurnalistul îsi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.
1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest scop.

2. INTEGRITATE
2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.
2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.
2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE
3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII
4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încalcare a normelor deontologice.
4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.
4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE
5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrari audio-video sau defăimează săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR
6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR
7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.
7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII
8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢA PRIVATĂ
9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. PROTECŢIA VICTIMELOR
10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢIA MINORILOR
11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.
11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. DISCRIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE
14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.
14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECŢIA SURSELOR
15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR
16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

Cod deontologic unic pentru presa românească

Presa din România şi-a stabilit regulile după care o să joace.

Pentru prima oară, reprezentanţii a peste 20 de asociaţii şi instituţii prezenţi la cea de a treia reuniune a Convenţiei Organizaţiilor de Media (COM) s-au pus de acord privind un set de reguli care are şanse să fie asumat de întreaga piaţă mass media.
Dezbaterile au avut loc în cadrul programului Autoreglementarea în media demarat în urmă cu un an şi jumătate. În toată această perioadă, la setul de reglementări au lucrat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de media, ai sindicatelor, ai organizaţiilor profesionale, ai patronatelor, autorităţilor publice, ai mediilor academice şi chiar ai publicului.

Toate acestea au ca rezultat un cod care unifică principiile deontologice pe care aceste organizaţii le promovau individual până acum.

De asemenea s-a hotărât înfiinţarea unui Grup pentru bune practici jurnalistice care va încerca să coalizeze toate forţele mass - media, de la jurnalişti şi investitori, până la analişti şi public.
Grupul îşi propune să contribuie la îmbunataţirea calităţii actului jurnalistic prin semnalarea publică a derapajelor de natură deontologică de care se fac responsabili jurnaliştii şi companiile de presă şi prin promovarea unor programe de educaţie în domeniul eticii jurnalistice şi al consumului de presă.
În perioada imediat următoare, organizaţiile care au aderat deja la Codul Unic îşi caută aliaţi în rândul ziariştilor, patronilor si al altor ONG-uri .

Ioana Avădani, director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent Bucureşti: “Codul este expresia dorinţei jurnaliştilor de a-şi face meseria onest şi în respectul interesului public. De capacitatea noastră de a-l implementa va depinde în viitor atât credibilitatea presei cât şi statutul social al profesiei. În pofida percepţiei larg răspândite, comportamentul etic în presă chiar face bine la afaceri”.
Cristi Godinac, preşedinte, MediaSind: “În această perioadă de criză este mai important ca niciodată să rămânem uniţi”.
George Ene, secretar general, Clubul Român de Presă: “Concluzia dezbaterii este că în acest moment toţi cei care lucrăm în media avem probleme. În acelaşi timp însă, aici am identificat şi nişte posibile soluţii. Rămâne să încercăm să le aplicăm”.

Cezar Ion, preşedinte, Asociaţia Jurnaliştilor din România: “Deja AJR şi CRP au făcut împreună progrese importante pentru autoreglementare din punctul de vedere strict al profesioniştilor media. Odată cu adoptarea Codului Unic, lucrurile au trecut la nivelul următor: societatea civilă şi-a găsit o voce unitară pentru rezolvarea problemelor existente în mass - media”.

Studiul sociologic privind autoreglementarea în mass-media din România, prima cercetare ştiinţifică de acest gen, realizată de CJI si ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, cu sprijinul IMAS, poate fi accesat la http://www.cji.ro/articol.php?article=841 .

Documente:
- Codul deontologic unic
- document de poziţii privind Grupul pentru bune practici jurnalistice
- document în lucru privind Certificatul de bune practici jurnalistice.

Reuniunea Conventiei Organizaţiilor de Media cu tema ”Autoreglementarea în media - Sesiune de lucru III” a fost organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei şi Konrad Adenauer Stiftung - Media Program. Evenimentul s-a bucurat de sprijinul oferit de Open Society Institute.
Reuniunea COM face parte din proiectul Media Self-Regulation at Work finanţat de CEE Trust - Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

Alegerile prezidențiale monitorizate de societatea civilă sibiană

Liga Jurnaliștilor din Sibiu, Fundația Comunității Sibiu, Asociația de Ajutor Familial PRO VITA Sibiu, Asociația Sibiu 2050 și Centrul pentru Jurnalism Independent București va derula și și în această toamnă un proiect de monitorizare media care va acoperii campania electorală prezidențială derulată prin intermediul publicațiilor cu apariție cotidiană din județul Sibiu.
Scopul monitorizării este acela de a realiza o imagine comparativă a infuziei de imagine pe care partidele politice și candidații înscriși în procesele electorale o realizează cu scopul de a atrage un număr cât mai mare de voturi. De asemenea, rezultatul monitorizării va asigura la final un instrument comparativ între forța de reflectare a fiecărui candidat și rezultatul electoral adjudecat de fiecare dintre candidați.
Monitorizărea alegerilor electorale prezidențiale se va derula în perioada 23 noiembrie și 6 decembrie 2009.
Monitorizarea alegerilor prezidențiale se află la cea de a V-a etapă după anul Capitală Culturală Europeană Sibiu 2007, alegerile locale și generale 2008 și alegerile euro-parlamentare 2009. Monitorizarea alegerilor prezidențiale va acoperi în mod tradițional publicitatea și reflectarea politică în media locale din județul Sibiu cu apariție cotidiană urmând o diferenţiere clară între promovarea marcată cu "publicitate electorală" şi cea fără marcaj.
Primele rezultate vor fi făcute publice între cele două tururi de scrutin şi după finalizarea turului II.

Curs Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice / D.L. 26 octombrie

"Tendinte demografice" suna sec. "Populatie si dezvoltare" la fel. Totusi, povestile care se ascund în spatele statisticilor vorbesc despre realitati care vor defini viitorul Romaniei pentru urmatorii 50 de ani: scaderea natalitatii, migratie, starea de sanatate a populatie. Dar articolele care prezinta aceste date si impactul lor nu trebuie sa fie seci - pot fi profunde, dinamice si memorabile. Aflati ce spun statisticile si cum le puteti transforma în articole importante la cursul organizat la Targu Mures de Centrul pentru Jurnalism Independent cu asistenta din partea UNFPA, Fondul ONU pentru Populatie.

Cursul cu tema: Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice se adreseaza jurnalistilor din Targu Mures si orasele invecinate, interesati de domeniul demografic si de implicatiile sale sociale, politice, economice si asupra sanatatii.

El va fi sustinut de Georgiana Ilie si Cristian Lupsa, jurnalisti freelance. Cursul este gratuit si se va desfasura la Targu Mures, duminica, 1 noiembrie.
Pentru înscriere sunt necesare urmatoarele documente:- un CV- un text care sa identifice si sa dezvolte, în cateva propozitii, una-doua tendinte demografice din zona geografica pe care jurnalistul o acopera. (Ideal, tendinte pe care jurnalistul si-ar dori sa le exploreze în materiale viitoare.)

Înscrierile se trimit pe email (staff@cji.ro) sau pe fax (021 311 13 75); persoana de contact: Carmen Macavei. Data limita de primire a inscrierilor este luni, 26 octombrie a.c., ora 20.00. Jurnalistii selectionati vor primi detaliile organizatorice in cursul zilei de miercuri, 28 octombrie a.c.

Descriere curs: "Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice" Romania a trecut recent de la o criza a fortei de munca la o criza a pietei muncii. În 2007, industria constructiilor anunta ca avea nevoie de 400.000 de muncitori. În prezent, rata somajului e 6 la suta si e în crestere. Iar tabloul se afla în continua schimbare din cauza recesiunii economice: e posibil ca emigrantii romani sa înceapa sa se întoarca în tara, imigrantii din Est sa continue sa vina în Romania în cautarea unui trai mai bun si tinerii absolventi sa nu îsi gaseasca locuri de munca, toti îngrosand numarul somerilor. Dar ce înseamna aceste cifre? Ce fel de tendinte indica? Cum le interpretam? Cum influenteaza indicii de fertilitate si de mortalitate? Cum schimba previziunile demografice care avertizeaza ca în 2050 un contribuabil va sustine noua cetateni? Si cum pot jurnalistii sa îi ajute pe cititori sa înteleaga cum se reflecta aceste schimbari în viata de zi cu zi? Aflati la cursul „Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice”. Efectele crizei asupra evolutiei migratiei în Romania reprezinta doar unul dintre subiectele pe care le vom aborda pe parcursul zilei de curs. Vom mai vorbi despre fertilitate si felul în care afecteaza sistemul de educatie; despre cauzele mortalitatii premature si schimbarile pe care trebuie sa le faca sistemul de sanatate; despre munca la negru si cea neînregistrata si viitorul sistemului de asigurari sociale. Dar, mai ales, vom vorbi despre cum aceste date au consecinte în cele mai diverse aspecte ale vietii noastre.

CJI anunta extinderea termenului de inscriere pentru urmatoarele cursuri / D.L. 23 octombrie 2009

1. Stirea - Tehnici de redactare si scriere; trainer: Marian Chiriac, jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani
2. Jurnalism online; trainer - George Hari Popescu, jurnalist freelancer & asistent universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii Bucuresti
3. Jurnalism de investigatie; trainer - Liviu Avram, Redactor sef adjunct Adevarul
4. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean, Editor - prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over stirile Pro TV

Cursurile se vor desfasura la sediul CJI incepand cu 27 octombrie 2008.

Durata cursurilor variaza intre 15 si 20 de ore de predare, structurate in sedinte saptamanale sau in workshop-uri, in functie de curs. Taxa de participare este de 300 RON si poate fi achitata si in maxim 5 rate pentru cursurile saptamanale.
Inscrierile se fac cu CV, Scrisoare de intentie sau un eseu (in functie de cursul ales) la sediul CJI, din Bvd-ul Regina Elisabeta nr 32 (52), etaj 1, sector 5 (langa P-ta Kogalniceanu) , prin fax la 311.11.76 sau e-mail: carmen@cji.ro
Termenul limita de depunere a inscrierilor este 23 octombrie 2009.

Detalii suplimentare la tel. 311.13.75 si 311.13.77 sau la http://www.cji.ro/articol.php?article=835

Curs Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice, D.L. 19 octombrie

"Tendinte demografice" suna sec. "Populatie si dezvoltare" la fel. Totusi, povestile care se ascund în spatele statisticilor vorbesc despre realitati care vor defini viitorul Romaniei pentru urmatorii 50 de ani: scaderea natalitatii, migratie, starea de sanatate a populatie. Dar articolele care prezinta aceste date si impactul lor nu trebuie sa fie seci - pot fi profunde, dinamice si memorabile. Aflati ce spun statisticile si cum le puteti transforma în articole importante la cursul organizat la Craiova de Centrul pentru Jurnalism Independent cu asistenta din partea UNFPA, Fondul ONU pentru Populatie.

Cursul cu tema: Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice se adreseaza jurnalistilor din Iasi interesati de domeniul demografic si de implicatiile sale sociale, politice, economice si asupra sanatatii. El va fi sustinut de Georgiana Ilie si Cristian Lupsa, jurnalisti freelance. Cursul este gratuit si se va desfasura la Craiova, sambata, 24 octombrie. (Un curs similar va fi organizat în cursul lunii octombrie si la Tg. Mures)Pentru înscriere sunt necesare urmatoarele documente:- un CV- un text care sa identifice si sa dezvolte, în cateva propozitii, una-doua tendinte demografice din zona geografica pe care jurnalistul o acopera. (Ideal, tendinte pe care jurnalistul si-ar dori sa le exploreze în materiale viitoare.)

Înscrierile se trimit pe email (staff@cji.ro) sau pe fax (021 311 13 75); persoana de contact: Carmen Macavei.

Data limita de primire a inscrierilor este luni, 19 octombrie a.c., ora 20.00. Jurnalistii selectionati vor primi detaliile organizatorice in cursul zilei de miercuri, 21 octombrie a.c.

Descriere curs: "Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice"Romania a trecut recent de la o criza a fortei de munca la o criza a pietei muncii. În 2007, industria constructiilor anunta ca avea nevoie de 400.000 de muncitori. În prezent, rata somajului e 6 la suta si e în crestere. Iar tabloul se afla în continua schimbare din cauza recesiunii economice: e posibil ca emigrantii romani sa înceapa sa se întoarca în tara, imigrantii din Est sa continue sa vina în Romania în cautarea unui trai mai bun si tinerii absolventi sa nu îsi gaseasca locuri de munca, toti îngrosand numarul somerilor.Dar ce înseamna aceste cifre? Ce fel de tendinte indica? Cum le interpretam? Cum influenteaza indicii de fertilitate si de mortalitate? Cum schimba previziunile demografice care avertizeaza ca în 2050 un contribuabil va sustine noua cetateni? Si cum pot jurnalistii sa îi ajute pe cititori sa înteleaga cum se reflecta aceste schimbari în viata de zi cu zi?Aflati la cursul „Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice". Efectele crizei asupra evolutiei migratiei în Romania reprezinta doar unul dintre subiectele pe care le vom aborda pe parcursul zilei de curs. Vom mai vorbi despre fertilitate si felul în care afecteaza sistemul de educatie; despre cauzele mortalitatii premature si schimbarile pe care trebuie sa le faca sistemul de sanatate; despre munca la negru si cea neînregistrata si viitorul sistemului de asigurari sociale. Dar, mai ales, vom vorbi despre cum aceste date au consecinte în cele mai diverse aspecte ale vietii noastre.

Un nou raport relatează despre încălcări flagrante ale drepturilor omului comise de către poliţie în aprilie 2009 şi necesitatea efectuării justiţiei

Contact:
Victor Munteanu: vmunteanu@soros. md
Clarisa Bencomo: clarisabencomo@ gmail.com
Luis Montero: luis.montero@ osf-eu.org

Chişinău, 13 octombrie 2009 – Poliţia moldovenească a bătut şi supus relelor tratamente cel puţin 300 de protestatari paşnici din numărul total de aproximativ 700 de persoane reţinute în urma alegerilor parlamentare din aprilie, se spune într-un raport lansat astăzi de către Fundaţia Soros – Moldova. În cel puţin 112 cazuri relele tratamente au fost aplicate în incinta comisariatelor de poliţie.
Raportul "Sub acoperirea impunităţii" documentează mărturiile mai multor persoane bătute, lipsite de somn şi agresate verbal de către colaboratorii de poliţie ca urmare a participării lor la demonstraţiile din aprilie. Raportul constituie cea mai completă sursă de informaţii disponibile până în prezent cu privire la numărul de persoane reţinute de poliţie în timpul evenimentelor din aprilie.
"Guvernul Republicii Moldova trebuie să acţioneze rapid pentru a identifica şi a trage la răspundere acele persoane de la toate nivelele de guvernare care au participat, au ordonat sau au supravegheat actele de încălcare a drepturilor omului", a spus Clarisa Bencomo, expert internaţional în domeniul drepturilor omului şi autorul raportului.
Demonstraţiile paşnice împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din aprilie s-au transformat în acţiuni violente după ce un număr mic de demonstranţi au început să arunce cu pietre în poliţie. Autorităţile au întreprins prea puţine eforturi pentru a controla persoanele violente din mulţimea paşnică, iar în seara zilei de 7 aprilie au început o campanie oribilă de arestări în masă, care a durat câteva zile.
Raportul abundă de mărturii de genul: "…Timp de trei zile nu am primit mâncare. Am fost interogate, întrebate cărui partid aparţineam şi cine ne-a plătit ca să venim. Au folosit presiunea psihologică pentru a încerca să ne sperie. Unul a spus: "Nu îţi dai seama că ei v-au folosit ca pe un prezervativ? "
Raportul oferă, de asemenea, un şir de recomandări pentru noul guvern cu scopul de a opri impunitatea şi a restabili încrederea în sistemul de justiţie. Fundaţia recomandă crearea unei comisii independente publice care să continue investigarea evenimentelor din luna aprilie, să facă recomandări publice pentru implementarea reforme necesare, si să promoveze responsabilitatea.
Autorităţile moldoveneşti au negat faptul că ofiţerii de poliţie au fost implicaţi în abuzuri pe scară largă împotriva demonstranţilor şi a reţinuţilor. Procurorii au întârziat nejustificat pornirea investigaţiilor penale, au respins în mod arbitrar reclamaţiile de abuz din partea poliţiei şi, pe alocuri, s-au angajat în intimidarea victimelor şi avocaţilor care au perseverat în înaintarea reclamaţiilor împotriva poliţiei.
Raportul în limbile engleză, română şi rusă este disponibil pe site-ul Fundaţiei: www.soros.md

Informatia de interes public – un drept fundamental si o responsabilitate pe masura

Institutul pentru Politici Publice (IPP) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dau publicitatii rezultatele celui mai recent studiu privind aspecte concrete din aplicarea în prezent, în Romania, a legii liberului acces la informatii de interes public, legea nr. 544/2001. Studiul a fost realizat plecând de la un sondaj de opinie comandat de catre IPP si aplicat în perioada 22 - 29 aprilie a.c. pe un esantion national reprezentativ la nivelul cetatenilor României, în cadrul unui proiect mai larg, cu finantare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006 - Cresterea rolului societatii civile în procesul de integrare a României.

Pe lânga rezultatele sondajului de opinie, în studiu au fost luate în considerare si opiniile societatii civile din Bucuresti si din tara, respectiv opiniile unui esantion de peste 250 de autoritati publice locale, de la toate nivelele administrative, chestionate direct de catre IPP si CJI în lunile martie si aprilie a.c.

Principalele concluzii ale studiului, rezultând din compararea opiniilor tuturor celor intervievati, arata ca:
· Majoritatea celor care au înaintat solicitari de informatii de interes public în 2008 este reprezentata de cetateni (57%), urmati de societati comerciale (27%), în timp ce organizatiile neguvernamentale reprezinta abia 2% din numarul de solicitanti de informatii de interes public în România;
· Existau înca în 2008, institutii care practicau o adevarata "taxa pe transparenta", percepând tarife exagerate, în opinia noastra, pentru costul serviciilor de copiere: de exemplu, Primaria Municipiului Sfântu Gheorghe – 5 lei/pag. A4, Primaria Municipiului Iasi – 3 lei/pag. A4, Primaria Municipiilor Bacau si Drobeta Turnu Severin – 2 lei/pag. A4;
· Nu toate organizatiile neguvernamentale locale chestionate cu privire la perceptia utilitatii instrumentului legal care garanteaza liberul acces la informatii de interes public auzisera despre existenta legii. În schimb, majoritatea jurnalistilor din presa locala care au raspuns chestionarului transmis de CJI au declarat ca au auzit despre legea accesului la informatii de interes public si au uzat de prevederile ei cel putin o data.
· În ceea ce priveste cetatenii României, 39% dintre acestia au auzit despre legea privind liberul acces la informatii de interes public, în timp ce 1 din 5 români declara ca s-au si folosit de prevederile legii pentru a solicita informatii autoritatilor.

De asemenea, printre actualele obstacolele sesizate în aplicarea legislatiei privind accesul cetatenilor la informatiile de interes public se numara:
Sistemul defectuos de management al datelor în institutii si lipsa unui circuit predictibil al informatiei; Abuzul institutiilor în ceea ce priveste distinctia informatii de interes public – date cu caracter personal; Lipsa unor sanctiuni consistente în cazul nerespectarii legii; Necunoasterea legii de catre cei cu functii alese.

Toate aceste concluzii au fost supuse recent unei dezbateri publice de catre IPP, prilej cu care reprezentantii Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), ai departamentelor de specialitate de la nivelul ministerelor, al Parlamentului, ai autoritatilor publice locale, dar si membrii ai societatii civile, au ajuns la urmatoarele principale concluzii care reclama actiune imediata din partea autoritatilor:
· Necesitatea reglementarii printr-un act normativ a costurilor de copiere a documentelor, în sensul uniformizarii acestora;
· Lipsa minimelor cunostinte privind drepturile si libertatile cetatenesti la nivelul educatiei preuniversitare (liceu). Totodata, participantii la dezbateri au propus implicarea imediata a Ministerului Educatiei pentru introducerea unor materii de specialitate în curricula pentru liceu (educatie civica).
· Nevoia de extindere a categoriilor de informatii pe care autoritatile/institutiile publice ar trebui sa le publice din oficiu, în special în privinta informatiilor care privesc cheltuirea banilor publici (planurile si contractele de achizitii încheiate de autoritati, împrumuturi contractate etc.).

IPP si CJI vor urmari în continuare respectarea angajamentelor de catre autoritatile prezente la dezbatere, încurajând reprezentantii societatii civile sa monitorizeze constant aplicarea legii, nu numai în Bucuresti si în alte câteva orase importante ci în toate regiunile tarii.

Studiul Informatia de interes public – un drept fundamental si o responsabilitate pe masura va fi disponibil în curînd pe site-urile IPP si CJI.

Presa, criza şi etica în dezbatere la Sibiu

Centrul pentru Jurnalism Independent și Fundaţia "Konrad Adenauer" au deschis azi, la Sibiu, seminarul cu tema "Cât de importantă mai este etica jurnalistică în perioada de criză?". 20 jurnaliști din întreaga ţară, din media locale şi centrale, dezbat pentru două zile starea de "sănătate" a presei în momente de criză.
Dezbaterile de la Sibiu sunt moderate de Ioana Avădani - directorul Centrului pentru Jurnalism Bucureşti, George Ene - Clubul Român de Presă Bucureşti şi Dirk Forger - Fundația Konrad Adenauer.
Dezbaterile de la Sibiu se vor încheia sâmbătă la orele amiezii.

Născut în ‘89, D.L. 31 decembrie a.c.

V-ați născut în anul 1989, anul în care a căzut Cortina de Fier. Acum vă invităm să vă prezentați opiniile asupra modului în care a evoluat viața în țara dumneavoastră în ultimii 20 de ani de schimbări importante, într-un eseu care să nu aibă mai mult de 1.500 de cuvinte.
Un juriu internațional, format din scriitori de marcă, va selecta finaliștii, aceștia urmând a fi invitați la o ceremonie de premiere la Londra.
Premiul întâi constă într-un stagiu de practică de o săptămână la Financial Times.
Alte premii vor fi acordate de UniCredit Group.
Cele mai bune eseuri vor fi publicate într-o publicație specială.
Vă rugam să trimiteți eseul dumneavoastră fie în română, engleză sau rusă la adresa de e-mail bornin89@ebrd.com până la data de 31 decembrie 2009.
Pentru informații suplimentare accesați site-ul : www.ebrd.com/bornin89

Revoluția Twitter comemorată la Sibiu - FOTO

CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri, D.L. 15 octombrie 2009

Centrul pentru Jurnalism Independent anunta lansarea unei noi serii de cursuri, deschise jurnalistilor, studentilor la jurnalism sau la facultati cu specific apropiat.

Noua oferta cuprinde urmatoarele cursuri:
1. Stirea – Tehnici de redactare si scriere; trainer: Marian Chiriac, jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani
2. Jurnalism online; trainer – George Hari Popescu, jurnalist freelancer & asistent universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii Bucuresti
3. Jurnalism de investigatie; trainer – Liviu Avram, Redactor sef adjunct Adevarul
4. Jurnalism si PR in campania electorala; trainer – Cosmin Pacuraru, Consultant media
5. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean, Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over stirile Pro TV
6. Vocea din spatele stirii. Voice-over/prezenta re radio si TV; trainer – Alina Barbu, Voice-over Stirile Pro TV & Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM

Cursurile se vor desfasura la sediul CJI incepand cu 20 octombrie 2008. Durata cursurilor variaza intre 15 si 20 de ore de predare, structurate in sedinte saptamanale sau in workshop-uri, in functie de curs. Taxa de participare este de 300 RON si poate fi achitata si in maxim 5 rate pentru cursurile saptamanale.
Inscrierile se fac cu CV, Scrisoare de intentie sau un eseu (in functie de cursul ales) la sediul CJI, din Bvd-ul Regina Elisabeta nr 32 (52), etaj 1, sector 5 (langa P-ta Kogalniceanu) , prin fax la 311.11.76 sau e-mail: carmen@cji.ro
Termenul limita de depunere a inscrierilor este 15 octombrie 2009.
Detalii suplimentare la tel. 311.13.75 si 311.13.77 sau la http://www.cji. ro/articol. php?article= 827
Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.

CURSURI CJI – TOAMNA 09 / DETALII
1. Stirea – Tehnici de redactare si scriere; trainer – Marian Chiriac (jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani) – marti, 10.00 – 12.00, 10 sedinte saptamanale;
- data inceperii: 20.10.2008
- curs de initiere - taxa: 300 RON.
- grupa optima – 15 - 20 cursanti; sala de curs A/B

2. Jurnalism online; trainer – George Hari Popescu (jurnalist freelancer & asistent universitar FJSC) – luni - vineri, 17.00 – 20.00, 5 sedinte in perioada 9 – 13 noiembrie a.c.;
- data inceperii: 9.11.2008.
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON.
- grupa optima – 10 cursanti; sala de curs A/B

3. Jurnalism de investigatie; trainer – Liviu Avram (Redactor sef adjunct Adevarul)
– vineri, 11.00 – 13.00, 10 sedinte saptamanale.
- data inceperii: 30.10.2008.
- curs specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima - 15 cursanti; sala de curs A

4. Jurnalism si PR in campania electorala; trainer – Cosmin Pacuraru (Consultant media)
– marti - joi, 12.00 – 18.00, 3 sedinte in perioada 20 – 22 octombrie a.c.
- data inceperii: 20.10.2008.
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima - 15 cursanti; sala de curs A/B

5. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean (Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over Stirile Pro TV)
- 1 weekend, 18 ore (perioada: 31 octombrie – 1 noiembrie a.c.)
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima – 15 cursanti; sala de curs A

6. Vocea din spatele stirii. Voice-over/prezenta re radio si TV; trainer – Alina Barbu (Voice-over Stirile Pro TV & Editor – prezentator de Stiri Radio Pro FM)
- 1 weekend, 18 ore (perioda: 7 - 8 noiembrie a.c.).
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima – 15 cursanti; sala de curs A.

Mai multe informatii la http://www.cji. ro/articol. php?article= 827

SE CAUTA JURNALISTI: Cluj, Tg Mureș

Saptamanal regional pe cale de aparitie cauta colaboratori (Cluj, Tirgu Mures) pentru urmatoarele posturi: redactor, fotograf, documentarist.

Cerinte:
- studii superioare sau statut de student
- cunostinte de limbi straine, germana si maghiara constituind un avantaj
- abilitati jurnalistice
Experienta nu e decisiva, creativitatea da!

Cei interesati sunt rugati sa trimita un Curriculum Vitae pe adresa angajamredactori@yahoo.com

PR WEEK Studiu: Patronii de presa si afilierile politice au cea mai mare influenta asupra media, cred jurnalistii si oamenii de PR

http://www.webpr.ro/print?articleId=6221044

Jurnalistii si practicantii de relatii publice cred ca proprietarii institutiilor media si afilierile politice au cea mai mare influenta asupra media, potrivit unui studiu calitativ pe tema transparentei in media si a practicilor media din Romania. Studiul, realizat la nivel national, a fost prezentat miercuri in cadrul evenimentului PR Week, la inceputul unei dezbateri pe tema eticii in activitatile de PR.Raportul "Media Transparency and Media Practices in Romania" a fost realizat de Institute for Public Relations/Forum for International Communications si s-a bazat pe perceptiile culese, prin intermediul unor chestionare, de la cateva zeci de practicanti din media si relatii publice.
Studiul prezentat de Katerina Tsetsura (SUA), Institute for Public Relations (IPR) & University of Oklahoma, arata intre altele ca:
Intrebati in legatura cu principalele surse influenta asupra media, practicantii din presa si PR apreciaza ca acestea constau in proprietarii institutiilor media si afilierea lor politica
Intrebati in legatura cu publicitatea mascata, respondentii apreciaza ca exista astfel de cazuri in diverse forme, atat in media nationala, cat si in media regionala si locala, iar o buna parte din institutiile media incheie contracte de prestari servicii pentru acoperire mediatica. Potrivit Katerinei Tsetsura, studiile realizate in alte tari indica rezultate similare
Intrebati daca departamentul de vanzari de publicitate al unei institutii media influenteaza deciziile editorilor, respondentii apreciaza, in general, ca acest lucru se intampla uneori, mai des la nivel regional
Intrebati daca sursele de informare pun presiune financiara asupra media (de exemplu prin retinerea unor contracte de publicitate sau subventii) pentru a influenta media, jurnalistii cred in mai mare masura decat practicantii de PR ca acest lucru se intampla - mai des in cazul media locale si regionale
Intrebati daca este considerata o practica normala acceptarea de plati indirecte sau directe, din partea surselor de informare, respondentii au spus ca acest lucru se intampla, insa putini cred ca aceasta practica este profesionala si cu atat mai putin etica.

Jurnalistii si practicantii de PR sunt in dezacord in privinta profesionismului in PR-ul romanesc - jurnalistii nu cred, in general, ca PR-ul este profesionist, pe cand respondentii din PR cred ca este in general profesionist. Pe de alta parte, ambele tabere cred in aceeasi masura ca jurnalismul in Romania este profesionalizatCat de etice sunt practicile jurnalistice si de PR romanesti, in prezent, a constituit subiectul unei dezbateri in cadrul congresului PR Week.

Ioana Avadani, director executiv Centrul pentru Jurnalism Independent:
Noi am spus de multe ori ca lucruri precum plata pentru articole se intampla.
Multi ziaristi percep profesionalizarea zonei de PR ca pe un lucru rau. Din punctul lor de vedere un PR bun este o piedica in obtinerea informatiei. Problema se pune foarte acut la institutiile publice, unde ziaristii spun ca un PR bun la primarie este moartea investigatiei
In 2004-2005 am avut probleme cu publicitatea alocata de institutiile publice. Anul acesta nu am mai avut neaparat relatii de publicitate: am avut coproductii, promovari, sponsorizari, proiecte comune - lucruri nereglementate de lege. Ramane de vazut cat sunt de transparente si de etice
Ma tem ca in media romaneasca comportamentul etic nu este atat de sus pe scara sociala
Industria mass-media este singura industrie care beneficiaza de protectie constitutionala.
In baza acestei protectii, ea trebuie sa dea ceva inapoi, pentru ca serveste interesul public

Robert Turcescu:
Cunoastem multi dintre oamenii care luandu-si titulatura de PR-isti stau pe langa o autoritate locala. Oamenii acestia sunt folositi exclusiv pentru imaginea respectivului individ - sa-i gestioneze aparitiile in spatiul public (judeca mai degraba cantitativ decat calitativ) sau sa actioneze ca intermediar in presiunile exercitate asupra jurnalistului. Relatiile dintre PR-isti si jurnalisti se duc in general in acesti termeni. Si intre jurnalisti exista spagari sau diversi altii, reveniti in presa dupa ce s-au perindat prin institutii publice. Acum in mai toate trusturile de presa au scazut salariile, iar jurnalistul isi pune problema ca asta e, trebuie sa iasa banul de undeva.
Sunt foarte sceptic. Solidaritatea de breasla in zona jurnalistilor, inclusiv pe tema autoreglementarii, lipseste cu desavarsire
Cred ca in perioada urmatoare va fi ceva obisnuit sa bata jurnalisti la usa si sa intrebe "mie ce-mi iese?"
Spaga "la sacosa" data jurnalistului nu se mai intampla. Lucrurile s-au rafinat. Acum sunt spagi pe contract

Katerina Tsetsura, Institute for Public Relations (IPR) & University of Oklahoma:
Ceea ce a spus Robert Turcescu se intampla in toata lumea. In Rusia spun ca acesta este felul nostru, altii se intreaba ce se poate face pentru a rezolva problemele existente

Mihai Coman, Decanul Facultăţii de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării (FJSC):
Daca un jurnalist spune ca din cauza celui de la PR nu poate sa faca o investigatie, e clar ca e un jurnalist prost
Un om de PR care practica inchiderea totala e unul prost, e un activist de partid.
Sunt multi oameni care se folosesc de pozitia lor de jurnalist sau PR pentru a-si atinge interese personale
In ultimii cinci ani s-au inmultit fabricile de diplome - sunt 30 de sectii in tara care fac relatii publice si vreo 27 care fac jurnalism. Ce se va intampla in anii urmatori: se vor spala diplome pe la diverse facultati.

Manuela Preoteasa, managing partner Hotnews.ro:
In online, ce alt ombudsman ai mai bun decat cititorul?
Exista publicitate platita, marcata, care devine tot mai creativa si care poate avea succes in randul publicului online chiar daca e marcata ca publicitate.
Daca vine jurnalistul la omul de PR si cere in mod aberant bani, exista multi alti jurnalisti si multe alte institutii si organizatii media la care sa apelati
Ca presa avem o misiune publica, daca nu o indeplinim publicul ne va amenda

Luca Niculescu, Redactor-Şef RFI Romania:
La RFI toate problemele discutate aici sunt prevazute in reglementarile proprii. De exemplu nu avem voie sa acceptam invitatii la o masa care costa mai mult de 20 de euro si nu avem sa apelam la practici care au direct sau indirect cu publicitateaLiana Ganea, Coordonator de programe la Agenţia Naţională de Monitorizare a Presei
In ultimii ani au existat mai multe cazuri in care PR-ul unor companii a oferit cadouri consistente unor jurnalisti, iar unii dintre acestia au sesizat problema pe blogurile lor si/sau au returnat cadourile
Anul acesta am avut o decizie istorica a CNA, care a constatat ca Eximbank si-a facut reclama mascata la televiziunile de stiri. Tot recent, Cotidianul a publicat doua materiale, in septembrie, in care arata ca in mai multe ziare locale a aparut acelasi articol despre ministrul Udrea. Acelasi lucru s-a intamplat si cu Mircea Geoana. A existat si situatia cu explozia laptopului lui Mircea Badea, neasumata ca publicitate.

SIBIU - Cat de importanta mai este etica jurnalistica in perioada de criza?, D.L. 5 octombrie a.c.

Centrul pentru Jurnalism Independent si Fundatia „Konrad Adenauer” organizeaza la Sibiu, in perioada 9-10 octombrie 2009, seminarul "Cat de importanta mai este etica jurnalistica in perioada de criza?"
Participantii vor avea ocazia sa cunoasca si sa dezbata efectele pe care prevederile referitoare la viata privata din noile Coduri Penal si Civil le au asupra activitatii jurnalistilor si sa discute necesitatea autoreglementarii in presa. Se va discuta, de asemenea, despre rolul “senzationalului” in jurnalism si despre efectele crizei economice asupra eticii jurnalistice si a presei, in general.
La seminar va participa Dl. Mathias Weimer, GM CORPORATE MEDIA Serbia (CMS)/ BD Director WAZ Media Group Serbia.
Moderatorii intalnirii vor fi Ioana Avadani, Director executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent si George Ene, Secretar general al Clubului Roman de Presa.
Seminarul este deschis jurnalistilor din toata tara , din presa scrisa, audiovizual si online, precum si cadrelor didactice si studentilor de la facultatile de jurnalism.
Organizatorii vor acoperi toate cheltuielile legate de participarea la seminar (cazare, masa, transport), in limita locurilor disponibile. Seminarul se va desfasura la Hotelul Forum Continental din Sibiu. Participantii sunt asteptati sa soseasca la Sibiu in cursul diminetii de vineri, 9 octombrie. Lucrarile seminarului se vor incheia in cursul dupa-amiezei de sambata, 10 octombrie.
Inscrierea la seminar se face in baza unei scrisori de intentie care sa includa date despre participant (inclusiv date de contact), informatii despre activitatea profesionala si interesul fata de problema eticii si auto-reglementarii.
Inscrierile se fac la Centrul pentru Jurnalism Independent pana in data de 5 octombrie, orele 17:00, prin e-mail la carmen@cji.ro sau fax: 021 3111375 sau 021 3111378.

Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.
Candidatii selectati vor primi ulterior detaliile logistice.