marți, 29 iunie 2010

Componenţa actuală a consiliilor de administraţie NU garantează independenţa radioului şi televiziunii publice

 
„Nu ne-am desemnat reprezentanţi în consiliile de administraţie, nici noi, nici preşedintele României, când eram în opoziţie, acuzând mecanismul de politizare a radioului şi televiziunii. Acum, când suntem la putere, nu ne putem dezice de ceea ce am spus şi am discutat ieri cu partenerii de coaliţie şi le-am solicitat să ne respectăm angajamentul dat [...] şi să găsim un mecanism care să scoată de sub cupola politică aceste servicii publice de radio şi televiziune, prin mecanisme care să garanteze acest lucru”, Emil Boc, Primul Ministru al României, aprilie 2010.

Organizaţiile semnatare îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care partidele politice, Guvernul şi Preşedinţia au înţeles să îşi desemneze reprezentanţii în consiliile de administraţie ale serviciilor publice de radio şi televiziune, perpetuând controlul politic asupra instituţiilor şi amânând încă o dată promisa lor reformare în beneficiul public.
În ultimele două luni am asistat la o încercare lamentabilă de reformă a serviciilor publice de radio și televiziune, prin modificarea legii lor de funcţionare. Legea a fost respinsă şi efortul de reformare pare de domeniul trecutului.
Clasa politică se face responsabilă de perpetuarea controlului politic asupra SRR şi SRTV prin numirea în consiliile de administraţie a unor persoane din imediatul anturaj al decidenţilor politici. Astfel, PD-L a numit-o în consiliul administrație al Televiziunii publice chiar pe șefa biroului de presă al acestui partid, Ada Meseșan.  Călin Botez este consilierul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, iar Cătălin Baba este actual secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi fost şef al cancelariei şi apoi consilier al premierului Emil Boc. Nicoleta Nicolicea, propusă de PD-L, este soția deputatului independent Eugen Nicolicea. Demeter Andras Isvan, propus de UDMR pentru CA al SRR, este consilier personal al ministrului Culturii. Josef Klein, membru supleant în CA al SRR, este consilier de presă la cabinetul vicepremierului Marko Bela, în timp ce Cosmin Irimieş, membru supleant în CA al SRTv, este actualmente şef de cabinet al consilierului primului ministru, Călin Hintea. Claudiu Brânzan, membru PSD și purtător de cuvânt al acestui partid la Galați din 2003, a fost numit în 2009 și prefect de Galați de către ministrul Dan Nica (PSD). Anne Marie Jugănaru a candidat la alegerile parlamentare din 2008 într-un colegiu din București din partea Alianței PSD-PC. Stejărel Olaru a candidat, de asemenea, în 2008 din partea PNL la Caraș-Severin.
Alături de aceştia, apar în componenţa consiliilor de administraţie şi persoane a căror reputaţie profesională este chestionabilă, nominalizate atât de partidele politice, cât şi de angajaţii celor două instituţii. De exemplu, Cristian Nițulescu, desemnat de PSD, a fost acuzat de mai mulți jurnaliști ai Direcției Știri drept principalul responsabil de cenzură și favorizarea PSD și a candidatului Adrian Năstase  în jurnalele de ştiri ale televiziunii publice, culminând cu campania electorală din toamna lui 2004 (ceea ce determinat constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii SRR și SRTv). Sorin Burtea (ales de angajaţii SRTv) a fost amendat de CNA pentru o emisiune considerată “manipulatorie”, îndreptată împotriva schimbării legii de funcţionare a SRR  şi SRTv. Cei doi au încălcat prin aceste acțiuni și Statutul Jurnalistului din televiziunea publică, fapt confirmat de Comisa de Etică din această instituție. De asemenea, Traian Bărbulescu (desemnat de către angajaţii SRTv) a fost, al rândul său, subiectul mai multor articole din presa locală şi centrală, care semnalau stilul abuziv de conducere, inclusiv posibile fapte ilegale.
Alți membri ai Consiliilor de Administrație se află în posibil conflict de interese cu instituțiile pe care sunt chemați să le conducă. De exemplu, pe baza informațiilor de la Registrul Comerțului și a declarațiilor sale  de avere, presa a relatat că Bogdan Hossu deține un pachet de acțiuni de 9 la sută la Accor Service SRL, firmă care, prin contract direct cu SRR, tipăreşte și furnizează tichetele de masă ale salariaților din serviciul public de radiodifuziune.
Toate aceste suspiciuni puteau să fie înlăturate în condițiile unei legi care să impună criterii clare de competenţă, neafiliere politică şi eligibilitate, astfel încât conflictele de interese să poată fi eliminate într-o manieră transparentă.
Cerem partidelor politice să îşi respecte promisiunile făcute electoratului privind depolitizarea instituţiilor publice de mass-media și să declanșeze fără întârziere un proces real de amendare a legii televiziunii și radioului public, pornind de la depolitizarea instituţiilor, numirea pe criterii de competenţă şi independenţă a consiliilor de administraţie şi garantarea de resurse suficiente pentru îndeplinirea mandatului lor public.

ActiveWatch – Agenția de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociația Profesioniștilor de Presa - Cluj
Federația Română a Jurnaliștilor  - MediaSind
Liga Jurnaliștilor din Sibiu
Asociația Patronală a Editorilor Locali
Convenția Organizațiilor de Media
Asociația Profesională Radio
Fundația Soros România
Altphel
Institutul pentru Politici Publice
Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România
Asociația Jurnaliștilor din România
Sindicatul Jurnaliștilor din Televiziunea publică
Sindicatul 2002 din SRTV
Sindicatul Jurnaliștilor Profesioniști

Contact: 021 311 13 75 (Centrul pentru Jurnalism Independent), 021 313 40 47 (ActiveWatch – AMP)

luni, 28 iunie 2010

5.000 de euro pentru cel mai bun jurnalist pe sănătate / D.L. 1 iulie a.c.

Jurnaliştii români care scriu pe sănătate mai au ocazia până pe 1 iulie (ora 23.59) să se înscrie la concursul european „Europa pentru pacienţi”. Competiția este organizată de Comisia Europeană.
Pentru a participa la această competiţie, cei interesaţi trebuie să trimită o serie de articole (publicate în presa scrisă sau pe internet), care au abordat subiecte relevante pentru domeniul sănătăţii şi pentru politica sanitară.
Câştigătorii competiţiei europene vor fi recompensaţi cu premii în bani: 5.000 de euro pentru locul I, 3.000 de euro pentru locul II şi 2.000 de euro pentru locul III.
Mai mult decât atât, toţi finaliştii naţionali vor putea participa, în toamna acestui an, la un seminar media pe teme de sănătate la nivel UE, care se va desfăşura la Bruxelles.

Mai multe detalii daţi click pe imaginea de mai sus sau AICI

joi, 24 iunie 2010

Strategia Naţională de Apărare a Ţării reprezintă un risc la adresa democraţiei

Organizaţiile semnatare resping şi condamnă concluziile integrate în Strategia Naţională de Apărare a Ţării, conform cărora presa reprezintă o vulnerabilitate la adresa securităţii naţionale. Strategia a fost iniţiată de Preşedinţia României, adoptată de CSAT şi înaintată Parlamentului. Conform Strategiei Naţionale de Apărare, “fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora, presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului" reprezintă o vulnerabilitate a Romaniei.

Reamintim Preşedintelui României şi CSAT că rolul presei într-o societate democratică este acela de a informa publicul în legătura cu chestiuni de interes public. Atunci când jurnaliştii informează publicul, există şi riscul ca instituţii ale statului să fie criticate. Riscul ca jurnaliştii să se înşele şi să “răspândească informaţii false” este un risc asumat în orice democraţie în virtutea respectării dreptului la libertatea cuvântului. Este responsabilitatea presei să transmită informaţii şi este dreptul publicului să le primească şi să le evalueze. Politicienii şi funcţionarii publici au o posibilitatea să contracareze orice informaţii eronate transmise de presă.
Documentul adoptat de CSAT nu conţine şi nici nu face trimitere la niciun fel de dovezi în legătură cu posibile “campanii de presă la comandă”. Acelaşi lucru este valabil şi pentru afirmaţia potrivit căreia există “presiuni exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului”. Din acest punct de vedere Strategia Naţională de Apărare generalizează abuziv situaţii pe care le presupune a fi reale, iar prin acest fapt calomniază presa în ansamblul ei.
Acest document oficial, care conţine enunţuri superficiale şi acuzaţii împortiva presei în ansamblul ei, constituie o ameninţare severă la adresa libertăţii cuvântului, prin faptul ca el poate fundamenta iniţiative legislative menite să desfiinţeze orice afirmaţie critică la adresa inistituţiilor statului. De aceea condamnăm afirmaţiile din Strategia CSAT şi facem un apel la Parlamentul României să aducă modificările necesare acestui document, eliminând referirile la vulnerablitatea pe care o reprezintă critica de presă.

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare
Asociaţia Patronală a Editorilor Locali
Convenţia Organizaţiilor de Media
Federaţia Româna a Jurnaliştilor - MediaSind
Patronatul Presei din România - Romedia
Centrul de Resurse Juridice
Societatea pentru Justiţie - SoJust
APADOR-CH
Liga Apărarii Drepturilor Omului - Cluj
Asociaţia AltPhel Prahova
Uniunea Ziariştilor Profesionişti
Liga Jurnaliştilor din Sibiu
Uniunea Jurnaliştilor Maghiari din România
DANK Media Cluj-Napoca
Asociaţia Jurnaliştilor din Salaj
Societatea Academică din România

joi, 17 iunie 2010

INVITAŢIE | Închidere proiect "România în contextul european 2010"

Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din Sibiu şi Liga Jurnaliştilor Sibiu vă invită la evenimentul de închidere a proiectului „România în contextul european 2010”. În cadrul evenimentului, studenţii incluşi în proiect vor prezenta rezultatele activităţii de documentare, prelucrare şi construcţie a mesajelor europene pe domeniile: politicile externă, socială, de tineret, regională,  internă şi justiţie europene. 
Cu această ocazie va fi lansată prima brosură a proiectului „România în contextul european 2010”, proiect care va continua pe durata a cinci ani. Evenimentul va avea loc miercuri, 23 iunie a.c. la Facultatea de Ştiinţe Politice, Relaţii Internaţionale şi Studii Europene din Sibiu, sala 203 cu începere de la ora 17.00

Dan Tomozei,
Coordonator proiecte 
Liga Jurnaliştilor Sibiu

miercuri, 9 iunie 2010

Scrisoare de protest / In atentia Doamnei Raluca Turcan, Presedintele Comisiei pentru cultura, arte, mijloace de informare in masa, Camera Deputatilor

Stimata doamna presedinte,

Cinematografia actuală din Romania funcţionează in baza unei legi. Filmele pe care publicul le-a putut vedea in cadrul celei de-a noua editii a Festivalului International de Film Transilvania, la Cluj, la fel ca filmele care au putut fi văzute în ultimii ani în marile festivaluri internaţionale, au fost făcute în baza aceleiaşi legi: OG 39 / 2005.
În data de 17 Mai 2010, Senatul Romaniei a votat, cu majoritate, iniţiativa legislativă a senatorului PSD Sergiu Nicolaescu. Aceasta, între alte măsuri în total dezacord cu legislaţia europeană, vizează revenirea cinematografiei la un sistem centralizat şi depăşit, fără criterii obiective de evaluare a proiectelor. În locul unei selecţii bazate pe elemente cuantificabile – cum sînt calitatea scenariului, a producătorului şi a regizorului, succesul de public şi de vînzări – se propune evaluarea discreţionară a proiectelor după sistemul admis-respins.
În acest fel, cinematografia romană riscă să se intoarcă cu cincisprezece ani înapoi.
Propunerea legislativă iniţiată de senatorul Nicolaescu urmează să fie dezbătută de Comisia de Cultură a Camerei Deputaţilor în cursul săptămînii viitoare, înainte de votul final.
Protestul este sustinut de regizori, scenaristi, actori, producători, reprezentanti de asociatii profesionale din Romania, Europa si SUA.

Catre Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

Stimati Deputati membrii ai Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă,
Intelegem sa va inaintam o scrisoare de protest asumata public de catre peste 120 de specialisti in domeniul cinematografiei cu privire la Proiectul de Lege pentru modificarea O.G. nr. 39/2005, proiect intiat de catre un numar de  Senatori.
Protestul asumat de impotriva adoptarii acestei legi vine sa atraga atentia asupra gravelor discrepante care sunt introduse prin acest proiect de lege care au ca efect reintroducerea arbitrarului si posibilitatea protejarii si sprijinirii discretionare fara posibilitatea unui control de legalitate in favaoare unor persoane interesate in promovarea prezentului proiect de lege.
Totodata, proiectul de lege propus nu tine cont de realitatile legislative prezente generate de intergrarea Romaniei in Uniunea Europeana si ignora consecintele inclusiv de ordin pecuniar pentru care Romania ar putea fi condamnata ca urmare a nerespectarii Tratatelor care reglementeaza participarea la Uniunea Europeana a acesteia.
De asemenea, proiectul de lege incalca principii fundamentale ale Constitutiei Romane si instituie un mecanism discretional in anumite situatii al Directorului General al Centrului National al Cinematografiei nesupus controlului de legalitate al instantelor judecatoresti.
Consideram ca o lege trebuie sa reflecte bunul public si interesele generele ale destinatarilor acesteia si nu doar a intiatorilor care ocupa vremelnic o demnitate publica.  De aceea, va solicitam sa ne permiteti si sa ne dati posibilitatea ca reprezentantii nostri sa-si expuna argumentele punctual si detaliat in cadrul Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, astfel incat procesul legislativ sa poata fi sprijinit in vederea reglementarii relatilor sociale care se doresc protejate in integralitatea acestora. 
Va asiguram de intreaga noastra colaborare in gasirea celor mai bune reglementari care sa protejeze cinematografia.

CURS Legaturi financiare intre media si institutiile publice / D.L. 25 iunie a.c.

Centrul pentru Jurnalism Independent organizeaza la Brasov, in perioada 3 - 4 iulie, cursul Legaturi financiare intre media si institutiile publice.
Evenimentul este destinat jurnalistilor din din mass media locale din intreaga tara (presa scrisa, radio, TV, online) si va fi sustinut de Ioana Avadani (Centrul pentru Jurnalism Independent) si Ciprian Nicolae (ConsTrain)
Cursul isi propune sa contribuie la prevenirea si combaterea coruptiei in administratia locala prin consolidarea capacitatii presei de a monitoriza buna functionare a autoritatilor locale, atat la nivel strategic (dezvoltarea de politici publice, construirea bugetelor), cat si la cel al implementarii practice. Participantii vor analiza legislatia si sistemul achizitiilor publice si vor  identifica modalitati de tratare jurnalistica a subiectului, pornind de la exemplul alocarii contractelor de publicitate de stat.
Termenul limita pentru inscriere este 25 iunie 2010, ora 17.00. Candidatii vor trimite un CV si o scrisoare de intentie din care sa reiasa interesul lor pentru problemele legate administratia publica si de conceptul de buna guvernare. Jurnalistii selectionati vor fi anuntati in cursul zilei de 28 iunie a.c.
Pentru inscrieri si detalii despre program ne puteti contacta la Centrul pentru Jurnalism Independent, telefon-fax: 021 3111375, e-mail: carmen@cji.ro persoana de contact: Carmen Macavei.
Costurile legate de transport, cazare si mese sunt acoperite de organizatori.
Cursul pentru jurnalisti Legaturi financiare intre media si institutiile publice face parte din programul Buna Guvernare – drept fundamental al omului.
Programul este finantat de Uniunea Europeana prin programul Facilitatea de Tranzitie 2007/19343.01. 11- Consolidarea sprijinului societatii civile in lupta impotriva coruptiei si se va desfasura in perioada ianuarie 2010 - octombrie 2010.

Pentru eventuale informatii si sesizari legate de proiectele PHARE, contactati cfcu.PHARE@mfinante .ro.  

Despre CJI:
Centrul pentru Jurnalism Independent este o organizatie non-guvernamentala, non-profit care actioneaza pentru profesionalizarea presei prin pastrarea standardelor jurnalistice si prin dezvoltarea unui mediu echilibrat, onest si responsabil in mass-media. CJI militeaza pentru apararea libertatii de expresie ca drept fundamental al omului si conditie obligatorie a oricarei democratii. CJI contribuie la facilitarea dialogului social prin sustinerea schimbarilor democratice, prin responsabilizarea factorilor de decizie si prin incurajarea participarii active a cetateanului. (www.cji.ro)

miercuri, 2 iunie 2010

EFJ solicită retragerea imediată şi revizuirea proiectului de lege privind audiovizualul public din România

Federaţia Europeană a Jurnaliştilor (European Federation of Journalists, EFJ), cel mai mare grup reprezentând jurnalişti din Europa, a condamnat proiectul de lege privind radioul public dezbătut miercuri de către parlamentul român. EFJ a cerut guvernului român să-l retragă imediat şi să efectueze o revizuire completă a conţinutului său, printr-o consultare deplină cu grupuri ale societăţii civile şi mass-media profesioniste, informează miercuri site-ul grupului.


''Această lege, dacă va fi adoptată, va creşte interferenţele politice în radioul şi televiziunea publice, în timp ce va slăbi vocea jurnaliştilor profesionişti şi a grupurilor societăţii civile", a declarat Aidan White, secretarul general al EFJ. "Eliminarea dreptului jurnaliştilor de a proteja confidenţialitatea surselor lor va prejudicia imens capacitatea mass-media de a investiga corupţia şi abuzul de putere", a mai precizat White.
În cursul săptămânii trecute, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din parlamentul român a decis în spatele uşilor închise privind viitorul audiovizualului public, excluzând toate media profesioniste şi grupurile societăţii civile.
Proiectul de lege introduce o metodă nouă şi discriminatorie de numire a Consiliului de administraţie în timp ce limitează, de asemenea, dreptul sindicatelor de a avea un observator reprezentat în Consiliul de administraţie. În plus, actuala garanţie juridică pentru confidenţialitatea surselor va fi eliminată.
O largă coaliţie de organizaţii de jurnalişti profesionişti, printre care cea afiliată EFJ - FRJ MediaSind - precum şi grupuri ale societăţii civile organizează proteste împotriva acestui proiect de lege şi participă la o demonstraţie miercuri, în interiorul parlamentului român, în timpul sesiunii sale publice.
EFJ face apel la parlamentul român să respingă proiectul de lege şi să efectueze o revizuire completă, deschisă şi transparentă, cu o consultare deplină a părţilor interesate, înainte de a prezenta o noua versiune a proiectului.

marți, 1 iunie 2010

CJI şi AJR obiectează la numirile TVR şi SRR

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) salută progresele făcute în depolitizarea radioului şi televiziunii publice, dar atrag atenţia Parlamentului României şi societăţii civile asupra faptului că mecansimele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare şi independenţa editorială şi financiară a celor două instituţii.
CJI şi AJR solicită plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului.
Ultima formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, aşa cum a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridică a Senatului), prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie:
 
1.Din punct de vedere al tehnicii legislative:
În proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociaţia Jurnaliştilor din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, uniuni de creaţie) care ar urma să trimită reprezentanţi în Consiliile de administraţie ale celor două instituţii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii însăşi. Dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
 
2. Din perspectiva discriminării altor entităţi private care, conform obiectului lor de activitate şi a activităţii în sine, ar avea competenţe în a îşi nominaliza candidaţi:
Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
 
3. Din perspectiva mult doritei depolitizări, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:
Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.
Reamintim că această formă a proiectului de lege a fost adoptată în Comisia de specialitate a Senatului în absenţa reprezentanţilor societăţii civile (inclusiv a organizaţiilor nominalizate în proiectul de lege) şi a presei.
Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decât cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.
Invităm, de asemenea, celelalte organizaţii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile în a îşi trimite candidaţi pentru Consiliile de administraţie să nu accepte această situaţie şi să pledeze pentru o competiţie deschisă, bazată pe criterii obiective, care să permită reprezentarea în CA a întregului spectru tematic al societăţii civile.
În lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutilă, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.
 
Centrul pentru Jurnalism Independent
Ioana Avadani, Director Executiv
 
Asociaţia Jurnaliştilor din România
Cezar Ion, Preşedinte

Societatea civilă nu acceptă depolitizarea de faţadă a serviciilor publice de radio şi televiziunii

Organizaţiile semnatare protestează faţă de modul în care proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat si cere plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului sau, in caz contrar, respingerea ei de catre plen.
Senatorii din Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă au decis, saptamana trecuta, într-o şedinţă cu uşile închise, soarta celor două instituţii. În prealabil, reprezentanţii sindicatelor, ai ONG-urilor din mass-media si jurnalistii acreditati la parlament au fost daţi afară din sală.
Amendamente depuse de organizatiile societatii civile nu au fost luate în considerare de membrii Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În forma avizată, proiectul de lege a fost deturnat de la principalul său scop: asigurarea independentei celor două instituţii şi reprezentativitate la nivelul întregii societăţi. Astfel, proiectul initiat de deputatul Raluca Turcan nu preia câteva propuneri majore ale ONG-urilor şi sindicatelor care vizau garantarea independenţei politice şi editoriale a SRR şi SRTV: înlocuirea Consiliilor de Administraţie desemnate pe criterii politice cu unele reprezentative pentru întregul spectru al societăţii ; introducerea răspunderii individuale pentru membrii Consiliilor de Administraţie şi imposibilitatea demiterii în bloc a celor două Consilii; asigurarea independenţei SRR şi SRTV prin garantarea unui mecanism eficient de finanţare.
Proiectul de lege validat de comisia de specialitate din Senat conţine prevederi discriminatorii şi nu asigură o depolitizare reală a radioului şi televiziunii publice. Astfel, mai multe articole din proiectul de lege contin prevederi periculoase pentru buna functionare in interes public a celor doua institutii, cum ar fi:
 - Art. 20 - Consiliul de Administratie (CA) nu este structurat astfel încât toate domeniile importante ale societatii civile să fie reprezentate. Introducerea in CA doar a unor reprezentanţi ai societăţii civile (uniuni de creaţie şi unele organizaţii de media, un reprezentant al Academiei Române şi un singur reprezentant al salariaţilor) este discriminatorie. Deşi a existat un consens asupra eliminării din Consiliile de Administraţiei a reprezentanţilor zonei politice, proiectul avizat de Comisie include un reprezentant al Preşedinţiei şi un reprezentant al UDMR-ului.
Pe de altă parte, celelalte minorităţi cu reprezentare paralamentară primesc un singur loc în fiecare Consiliu de Administraţie, încălcându-se astfel Carta Minorităţilor.
Organizaţiile semnatare consideră ca unele dintre organizaţiile nominalizate prin lege pentru a desemna membri în Consiliile de administraţie se află în conflict de interese. Astfel, uniunile de creaţie (care sunt direct interesate de promovarea producţiilor membrilor lor pe posturile publice si de recuperarea creantelor pe care le au de incasat de la cele doua societăţi) sunt chemate sa numeasca 5 din cei 13 membri ai Consiliilor. Reprezentantii acestor organisme sunt parti in contractele pe care legea le impune pentru a fi incheiate in mod obligatoriu intre radiodifuzori si aceste organisme, astfel candidatii propusi de catre aceste entitati vor reprezenta un alt interes decat cel prevazut in art 1 al legii. Tot astfel, CRP are în componenţă societăţi de presă cu activitate concurenta SRR si SRTV). Totodată, se îngrădeste posibilitatea altor organizaţii ale societatii civile să propună reprezentanţi. Nu in ultimul rand, alegerea reprezentantului salariatilor doar de catre personalul de specialitate este tot o discriminare, deoarece ne referim la reprezentatul angajatilor in CA, iar deciziile CA ii afecteaza pe toti angajatii.
- Art. 26 - introduce numirea Presedintelui CA de catre plenul Parlamentului, prin vot, desi toti membrii CA au fost deja supuşi o dată votului Parlament. Aceasta validare poate fi folosita ca un instrument de presiune pentru alegerea unui candidat acceptat politic.
- Art. 6 - s-a exclus obligativitatea promovarii productiei autohtone.
- Art 14 alin 11 care garanta confidentialitatea surselor,a fost eliminat, ceea ce incalca toate normele internationale privind libertatea de exprimare a jurnalistilor.
- Art. 16 alin. 3 desfiinteaza departamentele de emisiuni pentru strainatate din cele doua institutii.
- Art. 28 - se elimina restrictia ca persoanele care colaboreaza sau sunt angajate in companii de media concurente sa faca parte din CA.
- Art. 31 - Nu s-au introdus criteriile propuse de organizatiile din mass-media privind raspunderea individuala a membrilor CA.
- Art. 36 incalca flagrant Legea Sindicatelor deoarece restrictioneaza dreptul sindicatelor reprezentative de a avea cate un observator in CA.
- Art. 40 - nu s-a luat in calcul propunerea privind prezenta a 3 membri din SRR si SRTV in cadrul Comisiei de Examinare a Directorului General.
- Art. 45 da posibilitatea structurilor teritoriale sa aiba personalitate juridica in conditiile in care Legea se refera doar la o singura persoana juridica. Se creeza posiblitatea unor structuri "stat in stat" in cadrul societatilor.
- Art. 55 da posibilitatea unor fraude inimaginabile si a constituirii unor entitati non- profit "profitoare" prin posibilitatea participarii SRR si SRTV la patrimoniul unor ong-uri.
- Art. 57 da posibilitatea Parlamentului sa demita CA in urma respingerii raportului de activitate, ceea ce menţine pîrghia controlului politic asupra radioului si televiziunii publice.
De asemenea, respingerea amendamentelor sindicatelor si ong-urilor privind finantarea corecta a celor doua societati mentine aceeasi politizare promovata si de actuala lege.
Organizaţiile semnatare fac apel la partidele politice parlamentare să dea dovadă de responsabilitate şi să solicite, în plenul Senatului, reexaminarea în Comisia de specialitate acest proiect de lege atât de periculos pentru independenţa societăţilor publice de radio şi televiziune şi luarea în considerare a amendamentelor societăţii civile, chemată chiar prin această lege să guverneze cele două instituţii.
 
 Organizatii sindicale:
 Confederatia Nationala a Sindicatelor Cartel ALFA - Bogdan Hossu, Presedinte
 Confederatia Sindicatelor Democratice din Romania - Iacob Baciu, Presedinte
 Confederatia Nationala a Sindicatelor Libere Fratia - Marius Petcu, Presedinte
 Confederatia Nationala Sindicala Meridian - Ion Popescu, Presedinte
 Federatia Romana a Jurnalistilor MediaSind - Cristi Godinac, Presedinte
 Federatia Sindicatelor din Societatea Romana de Radiodifuziune - Adrian Moise, Presedinte
 Federatia Sindicatelor Unite din TVR - Anca Antonov, Presedinte
 Federatia Sindicatelor Jurnalistilor si Tipografilor din Romania - Gabriel Grosu, secretar general
 Sindicatul pentru Unitatea Salariatilor din TVR - Sorin Rada, Presedinte
 Sindicatul Liber din Radiodifuziunea Romana - Andrei Calora, Presedinte
 Sindicatul 2002 din SRTV - Marian Balcan, Presedinte
 Sindicatul Jurnalistilor din SRTV - Ioana Dumitrescu, Presedinte
 Sindicatul Jurnalistilor Profesionisti - Ion Moraru, Sef departament
 Sindicatul Lucratorilor din Edituri si Tipografii - Dumitru Mangu, Presedinte
 Organizatii profesionale si ale societatii civile:
 ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei - Mircea Toma, Presedinte
 Centrul pentru Jurnalism Independent - Ioana Avadani, Director Executiv
 Conventia Organizatiilor de Media
 Fundatia pentru o Societate Deschisa, Gabriel Petrescu, Director Executiv
 Organizatii patronale:
 Patronatul Presei din Romania ROMEDIA - Teodor Vasilescu, Presedinte

SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, asociatie de creatie jurnalistica si utilitate publica ce numara peste 4000 de membri , declara ca nu este de acord cu sistemul mascat politicianist de desemnare a candidatilor pentru Consiliile de administratie din Radiodifuziunea si Televiziunea publice.
Candidatii societatii civile trebuie sa intruneasca acceptul majoritatii structurilor de presa cuprinse in Conventia Organizatiilor de Media si nu numai cel primit de la 2 -3 organizatii desemnate tot de politicieni.
Ca atare, UZP semneaza apelurile, recomandarile si protestele de mai jos ale confratilor din COM si propune tuturor structurilor de presa sa aiba in vedere pentru recomandare de a fi nominalizati in Consiliile de administratie ale celor doua institutii pe domnii DORU DINU GLAVAN pentru Radiodifuziune si BENONE NEAGOE pentru Televiziune, oameni integri cu un statut de excelenti profesionisti si cu o buna cunoastere a institutiilor acestora unde au lucrat timp indelungat.
 
 Presedintele Uniunii Ziaristilor Profesionisti din Romania,
 Prof. dr. Mihai Miron