luni, 17 noiembrie 2008

AUTOREGLEMENTAREA IN MASS MEDIA ROMANESTI

CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA DIN ROMANIA
DOCUMENT DE POZITIE
Noiembrie 2008

Prezentul document a fost elaborat in cadrul reuniunii Conventiei Organizatiilor de Media, desfasurata la Bucuresti, in zilele de 31 octombrie – 1 noiembrie.
La reuniune au participat reprezentanti ai organizatiilor membre COM, precum si ai Clubului Roman de Presa, Asociatiei Jurnalistilor din Romania si Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind.

Participatii au convenit asupra urmatoarelor:
Principii
1. Autoreglementarea presei este modalitatea cea mai eficienta de a mentine controlul profesionistilor asupra profesiei si a standardelor jurnalistice. Ea este, in egala masura, o alternativa viabila la reglementarea prin lege, precum si o modalitate de responsabilizare a profesionistilor de media fata de public.
2. Prezentul proces de autoreglementare va fi:
- inclusiv - i se vor putea alatura toti cei care se regasesc in principiile, valorile si mecansimele sale, in orice moment al derularii programului;
- cooperativ - toate entitatile participante vor avea statut egal;
- trans-media – se va adresa tuturor jurnalistilor si companiilor de media, indiferent de tipul de paltforma (publicatie, radio, TV, online, comunicatii mobile) si de forma de proprietate (publica sau privata);
- transparent – deciziile referitoare la derularea procesului vor fi aduse la cunostinta tuturor celor implicati;
3. Participarea "caselor editoare" (publisheri, statii de radio si televiziune) este cruciala pentru succesul oricarui proces de reglementare. Acestea sunt in egala masura responsabile legal, in solidar cu jurnalistii, de continutul editorial si beneficiarele increderii publicului.
4. Procesul de reglementare va avea ca beneficiar final publicul, in numele caruia jurnalistii isi indeplinesc meseria si fata de care poarta responsabilitatea practicii corecte si oneste a profesiunii.
Instrumente
Un set unic de documente de autoreglementare, care sa contina urmatoarele capitole:
- un cod de bune practici editoriale;
- un cod de bune practici in relatia jurnalist – patron
- un cod de bune practici in relatia editorial – publicitate/PR
Setul de documente va prelua experientele existente si va unifica principalele instrumente de autoreglementare existente deja la nivelul organizatiilor participante (COM, CRP, Uniunea Jurnalistilor Maghiari din Romania, Uniunea Ziaristilor Profesionisti din Romania, statutele jurnalistilor din SRR si TVR, Codul deontologic anexa la Contractul colectiv de munca pe ramura mass media, etc).
Un mecanism de implementare a codurilor de bune practici, cu urmatoarele functiuni :
- sa analizeze si sa "sanctioneze" (sanctiuni de ordin imaterial, precum publicarea rezolutiilor de catre organul de presa gasit vinovat) incalcarile bunelor practici de catre entitatile care au subscris setului de documente de reglementare si au recunoscut autoritatea mecanismului de implementare ;
- sa se pronunte public in cazurile grave de incalcare a deontologiei jurnalistice de catre entitati care nu sunt parte a procesului de autoreglementare, pentru a semnala publicului o delimitare a profesiei de astfel de practici ;
Mecansimul de implementare urmeaza a fi compus din reprezentanti ai organizatiilor care participa la procesul de autoreglementare, care vor actiona pe baza de voluntariat. Secretariatul tehnic al acestui organism va fi asigurat, al nivel minimal, intr-o prima faza, de catre CJI. Infiintarea unui secretariat tehnic permanent si dedicat va fi decisa functie de dimensiunile activitatii mecanismului de implementare.
Actiuni
1 Constituirea unui grup de lucru care sa analizeze codurile existente si sa inceapa redactarea setului unic de documente de autoreglementare. O prima versiune de lucru a acestui set de documente urmeaza a fi prezentata la urmatoarea reuniune a COM, in mai 2009.
2 O promovare activa, la nivelul asociatiilor profesionale si al caselor editoare, a procesului de autoreglementare, pentru a se asigura o masa critica de sustinatori ai procesului, care sa-l faca reprezentativ si eficient.

Prezentul proces de autoreglementare este parte a programului "Autoreglementarea mass media in practica", derulat in perioada mai 2008 – septembrie 2009 de catre Centrul pentru Jurnalism Independent, in parteneriat cu Active Watch – Agentia de Monitorizare a Presei. Programul este sustinut financiar de CEE Trust Fund, OSCE si Konrad Adenauer Stiftung.

vineri, 14 noiembrie 2008

Pentru cei dornici de luptă în echipă, descărcaţi aici!


La sugestia colegilor de breaslă, urcăm aici fişa de înscriere în Liga Jurnaliştilor Sibiu. Avem în intenţie strângerea rândurilor până la sfârşitul lunii noiembrie. Evident, înscrierile vor continua după 30 noiembrie a.c.
Pentru descărcarea documentului, aici în format JPG, daţi click, listaţi şi completaţi olograf după o prealabilă şi atentă citire. Documentul trebuie să ajungă la subsemnatul.
Menţionez că inclusiv vechii membri ai Ligii Jurnaliştilor Sibiu vor trebui să completeze noua fişă.
Mulţumesc.
Dan Tomozei

joi, 13 noiembrie 2008

CONVENTIA ORGANIZATIILOR DE MEDIA PROTESTEAZA FATA DE REGLEMENTAREA TRECERII LA TELEVIZIUNEA DIGITALA PRIN ORDONANTA DE URGENTA

Organizatiile semnatare isi exprima dezaprobarea fata de propunerea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor de a promova prin ordonanta de urgenta introducerea serviciilor digitale de radio si televiziune cu transmisie terestra si solicita Guvernului sa se abtina de la o astfel de miscare cu doar doua saptamini inaintea alegerilor parlamentare.
Textul proiectului de Ordonanta de urgenta invoca apropierea termenului limita asumat de Romania pentru tranzitia la serviciile digitale de radio si televiziune cu transmisie terestra – anul 2012 – argumentind ca aceasta creeaza „o situatie exceptionala, a carei reglementare nu poate fi aminata".
Reamintim Guvernului ca exista un proiect de lege privind modificarea Legii Audiovizualului care initiaza procesul de tranzitie la serviciile digitale. Proiectul, asumat de Ministerul Culturii, desi perfectibil in forma lui actuala, a fost elaborat prin consultarea principalilor actori implicati in procesul de digitalizare, a fost supus dezbaterii publice si a primit aprobarea ministerelor de resort (Justitie, Finante), inclusiv a MCTI.
Mecanismul propus de proiectul Ordonantei de urgenta elaborat de MCTI are, in opinia semnatarilor, urmatoarele probleme: - lasa intregul mecansim de acordare a licentelor de operare a frecventelor digitale (elaborarea strategiilor, elaborarea caietelor de sarcini, derularea procesului de selectie, stabilirea taxelor de licenta, decizia de atribuire) la latitudinea Guvernului sau a unitatilor subordonate. Guvernul devine astfel arbitrul pietei de audiovizual din Romania; - nu face nicio corelare intre aspectele tehnice ale tranzitiei la digitalizare si cele legate de programele de radio si TV ce urmeaza a fi distribuite si/sau retransmise pe sistemele digitale cu transmisie terestra, punind astfel in umbra interesul public al informarii puplicului, caruia i se subsumeaza tranzitia la serviciile digitale;
In opinia organizatiilor semnatare, procesul de tranzitie la serviciile digitale de radio si televiziune ar trebui inceput prin facerea publica a inventarului de frecvente, nationale regionale si locale, continuat prin elaborarea strageiei de tranzitie la transmisia digitala si a strategiei de acoperire cu programe a teritoriului (menita sa garanteze dreptul de informare al tuturor cetatenilor) si incheiat cu stabilirea, prin lege, a mecansimelor independente care vor conduce la implementarea celor doua strategii, in conditii de transparenta si concurenta loiala.
Solicitam, de aceea, Guvernului sa se abtina de la adoptarea pripita, sub presiunea climatului electoral, a unor masuri ce vor afecta pe termen lung piata de mass media, in lipsa consultarii publice si cu cei implicati, asa cum o cer legislatia in vigoare si regulile jocului democratic.
Conventia Organizatiilor de Media Conventia Organizatiilor de Media, creata in 2002, este o platforma comuna de actiune ce reuneste circa 30 de organizatii ale profesionistilor de media, sindicate si asociatii patronale.

Pentru detalii, contactati secretariatul tehnic al COM:
Centrul pentru Jurnalism Independent, Ioana Avadani, ioana@cji.ro, 021 311 13 75
ActiveWatch – Media Monitoring Agency, Liana Ganea, liana@mma.ro, 021 313 40 47

marți, 11 noiembrie 2008

Monitorizare campanie alegeri generale Sibiu 2008

Liga Jurnaliştilor din Sibiu efectuează în perioada 1 - 28 noiembrie o nouă monitorizare media. Monitorizarea vizează campania electorală pentru alegerile parlamentare uninominale din 30 noiembrie 2008.
In cadrul monitorizării vor fi urmărite publicaţiile cu apariţie cotidiană din judeţul Sibiu: Tribuna, Monitorul de Sibiu, Sibiu Standard. Proiectul va contoriza atât publicitatea marcată cât şi publicitatea electorală nemarcată oferită cititorilor.
Rezultatele monitorizării vor fi făcute publice la finalul campaniei electorale, în cadrul unei conferinţe de presă.

Liga Jurnaliştilor din Sibiu

Comunicat – Conventia organizatiilor de media

In contextual campaniei electorale pentru alegerile parlamentare, Conventia Organizatiilor de Media (COM) din Romania reaminteste membrilor sai prevederea continuta in Codul Deontologic adoptat in 2004 potrivit careia
Jurnalistul va evita sa se afle într-o situatie de conflict de interese. Se recomanda separarea activitatilor editoriale ale jurnalistului de cele politice si economice.
COM recunoaste dreptul fiecarui cetean – inclusiv al jurnalistilor - la optiune politica si la dezvoltare profesionala. Cu toate acestea, considera ca asumarea fatisa a unei orientari politice – prin candidatura in numele unui partid sau ca independent sau prin alaturarea la staff-ul de campanie al unui candidat - contravine echilibrului si echidistantei presupuse de activitatea jurnalistica.
Ca atare, COM recomanda organizatiilor semnatare – asociatii ale jurnalistilor, ale altor profesionisti de presa, asociatii patronale sau sindicale – sa solicite membrilor lor sa isi suspende activitatea editoriala pe timpul cit sunt angrenati in activitati cu caracter politic, oferind astfel publicului garantia unui jurnalism corect si onest.

Liga Jurnalistilor Sibiu - Membru al COM

miercuri, 9 iulie 2008

COMUNICAT DE PRESA
Alegerile locale 2008 - Sibiul intre campania electorala si publicitatea electorala


LIGA JURNALISTILOR din Sibiu a lansat luni, 7 iulie 2008, primului Raport de monitorizare media realizat in judetul Sibiu cu tema alegerile “Alegerile locale 2008 - Sibiul intre campania electorala si publicitatea electorala”.
Realizata pentru perioada 2 - 30 mai 2008, monitorizarea a avut ca materie de studiu presa scrisa cu aparitie cotidiana din judetul Sibiu: Tribuna, Monitorul de Sibiu, Sibiu Standard si a urmarit reflectarea partidelor atat in publicitatea electorala marcata cat si in articolele de presa in care erau prezentati candidatii la functiile publice. Monitorizarea a urmarit articolele de presa in care au fost prezentati candidatii la evenimentele sociale, economice, culturale si mondene, de asemenea la inaugurarea sau finalizarea unor investitii. Apreciind ca toate aceste articole au adus beneficii de imagine candidatilor, in cadrul monitorizarii au fost considerate ca fiind publicitate electorala mascata.

Monitorizarea a constatat ca pe durata campaniei electorale oficiale, 2 - 30 mai, in cele trei publicatii avute in studiu, cititorii au gasit 119.064,9 cmp publicitate electorala, din care 37.792,76 cmp reprezinta publicitatea electorala nemarcata.
Pe publicatii, cotidianul Tribuna a prezentat 51.031,32 cmp publicitate electorala, din care 16.847,81 cmp publicitate mascata; cotidianul Monitorul de Sibiu a prezentat 33.419,25 cmp publicitate electorala, din care 9.633.55 publicitate nemarcata; cotidianul Sibiu Standard a prezentat 34.614.3 cmp publicitate electorala, din care 11.311,4 cmp publicitate nemarcata.
Repartitia publicitatii nemarcate arata ca din total Tribuna a oferit 43%, Sibiu Standard 29%, Monitorul 28%. De asemenea, din totalul publicitatii electorale nemarcate, principalii beneficiari au fost candidatii FDGR Sibiu, care au fost reflectati in 50% din spatiu, urmati de candidatii PD-L Sibiu cu 19%, PNL Sibiu cu 14% si PSD Sibiu cu 11%.

Analiza realizata pe fiecare publicatie in parte arata ca Tribuna a oferit cel mai mare spatiu publicitar cu efect electoral in ziua de 17 mai (prezenta la Sibiu a premierului Calin Popescu-Tariceanu), in vreme ce Monitorul de Sibiu si Sibiu Standard au acordat cel mai mare spatiu in ultima zi de campanie, 30 mai.

TRIBUNA
Din cei 51.031,32 cmp publicitate electorala, 17.795,2 (3.757,2 pub. mascata) au fost alocati PNL Sibiu, 12.500,06 (7.702,66 pub. mascata) FDGR Sibiu, 10.497.25 (2454 pub. mascata) PD-L Sibiu, 4.706,11 (1759,95 pub. mascata) PSD Sibiu, 4.036,65 (1082,75 pub. mascata) PC Sibiu, restul partidelor: PNTCD, PRM, UP-SC, UDMR si PV inregistrand sub 300 cmp de publicitate electorala.

MONITORUL DE SIBIU
Din cei 33.419,25 cmp publicitate electorala, 13.663,98 (7.272,34 pub. mascata) au fost alocati FDGR Sibiu, 10.986.74 (753,48 pub. mascata) cmp PD-L Sibiu, 3.863,1 (857,5 pub. mascata) PNL Sibiu, 3.854,07 (237 pub. mascata) PSD Sibiu.

SIBIU STANDARD
Din cei 34.614,3 cmp publicitate electorala, 15.761,71 (3.905,65 pub. mascata) au fost alocati PD-L Sibiu, 5.991,49 (2.204,36 pub. mascata) PSD Sibiu, 5.658,13 (3.802,13 pub. mascata) FDGR Sibiu, 3.669,06 (501,06 pub. mascata) UDMR Sibiu, 2.645,76 (585 pub. mascata) PNL Sibiu.

Monitorizarea a sesizat si motivatii bizare de prezentare a candidatilor. Au fost bune motive de reflectare a candidatilor si partidelor la inaugurarea unei sali de popice, la nunti, botezuri, concerte, baluri, petreceri campenesti si chiar cursuri de limbi straine. De asemenea, campania electorala a fost un bun prilej de inaugurarea a santierelor pentru infrastructura, luna mai 2008 fiind astfel luna cu cele mai multe bune intentii reflectate de presa locala sibiana.

In final, avand in vedere cantitatea de publicitate electorala marcata si preturile prezentate oficial de fiecare publicatie in parte pentru publicitatea electorala, concluzionam ca sumele implicate in campania electorala de catre principalele partide reprezentate in judetul Sibiu sunt in mod cert inexacte. Aici avand in vedere si panotajul out dorr, publicatiile si materialele promotionale utilizate in campanie.
Apreciem ca prezentarea publica de catre fiecare publicatie a sumelor incasate in contul campaniei electorale va conduce la transparentizarea fonomenului politic local si a administratiei in ansamblul ei.

Dan Tomozei,
Coordonator proiecte Liga Jurnalistilor Sibiu

duminică, 22 iunie 2008

"EST - VEST" - despre apropierea gândurilor

Cautarea sinelui printre paginile de istorie, te poate duce, atunci când eşti iluminat, pe drumul adevărului şi al lipsei de teamă. Nimic nu te poate împiedica în voinţa ta de a face "minuni" chiar şi printr-o simplă întâmplare. Dar o întâmplare care să declanşeze acel sentiment repetitiv care înseamnă credinţă, iubire, curaj.
Astfel, proiectul "EST-VEST" - Tabăra Europeană de Jurnalism, Sibiu 2008, iniţiat de Liga Jurnaliştilor Sibiu alături de Fundaţia "Emanoil Gojdu" a pus placa de temelie şi apropiere între confraţii tineri din breasla jurnaliştilor ce scriu româneşte. În 2008, doar cu fraţi din Basarabia şi România. În 2009, cu voinţă şi curaj, împreună cu fraţi din Basarabia, România, Bucovina, Valea Timocului şi Ungaria. Dar, câte se pot face cu credinţa în lucrul bine aşezat, necesar şi obligatoriu în drumul refacerii conştiinţei româneşti.
"EST - VEST", fără îndoială, este un prim exerciţiu făcut de NetWorkingUE-Sibiu în afara ţării. După mai mult de cinci ani de proiecte locale, judeţene, regionale şi naţionale. Sunt primele semne ale unei maturităţi legate de nevoia de comunicare, de înţelegere şi de reaşezare în matca firească a unei naţiuni. România trebuie să înveţe să îşi privească rădăcinile, istoria aşa cum sunt ele în dimensiunea corectă. Cu tărie şi credinţă că lanţurile invizibile ale unor neamuri nu pot fi rupte de gesturi politice sau militare.
Iată de ce, "EST - VEST" 2008 a marcat un nou început. Un început care va continua în septembrie, la Chişinău şi va încheia anul în decembrie, la Sibiu, cu ocazia Premiilor "Octavian Rusu" ediţia a II-a.

Dan Tomozei