Comitetul International al Crucii Rosii (CICR) a lansat o cerere de propuneri pentru tineri pentru a participa la Concursul Tineri Reporteri CICR. Concursul ofera ocazia tinerilor (18-25 de ani) din intreaga lume de a descoperi actiunile umanitare ale CICR si de a realiza reportaje privind situatia tinerilor afectati de conflictele armate sau alte situatii/acte de violenta. Autorii celor mai bune patru reportaje vor castiga o misiune de o saptamana la delegatiile CICR din Georgia, Liban, Liberia si Filipine. Sub indrumarea unui specialist CICR pe comunicare, candidatii selectati vor realiza un reportaj de stiri privind misiunea lor – scris sau filmat - ce va fi publicat si/sau prezentat pe diverse canale media.
Produsele finale vor fi prezentate in cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Geneva, in Elvetia, pe 8 mai 2011.
Data limita pentru inscriere este: 1 octombrie 2010
ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei constată că iniţiativele legislative neserioase în legatură cu reglementarea mass media nu par să ia sfârşit în Parlament. Situaţia ar fi hilară daca nu ar fi semn al fragilităţii democraţiei din România.
Deputatul PD-L Silviu Prigoana a iniţiat o modificare la legea audiovizualului conform căreia Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) ar trebui să acorde licenţe şi pentru presa scrisă şi presa on-line. Publicaţiile nu ar putea să apară fără această licenţă. CNA ar putea suspenda licenţa publicaţiei pentru o perioadă de 1,3 sau 6 luni, dacă publicaţia nu poate face proba verităţii, la o sesizare a unei persoane lezate de afirmaţiile defaimătoare. Pentru alte încălcari, publicaţiei ar putea să i se retragă licenţa. Practic, proiectul de lege al deputatului Silviu Prigoana ar permite suprimarea unor publicaţii, cu alte cuvinte reinstituie cenzura în forma ei cea mai brutală.
Dacă ar fi să luăm în serios proiectul de modificare a legii audiovizualului, el ar avea următoarele vicii:
Modificările încalcă de mai multe ori Constituţia:
În primul rând Art. 30, alin 3 şi 4 din Constituţie statuează: “Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. Nici o publicaţie nu poate fi suprimată”. Dreptul la libertatea presei a fost considerat la începutul apariţiei acestui concept ca fiind dreptul de a înfiinţa publicaţii fără obligativitatea obţinerii unei licenţe. Acest drept de a înfiinţa publicaţii fără licenţă a fost câştigat prima oară în Anglia, în 1695. În anul 2010, doar ţări cu guverne totalitare au astfel de licenţe pentru apariţia presei scrise.
În al doilea rând, proiectul încălca articolele 11 şi 20 din Constituţie în care se stipulează faptul că acorduri internaţionale la care România este semnatară prevalează faţă de legile interne. Or România este semnatară a Convenţiei Europene a Drepturilor Omului (CEDO) adoptând astfel şi jurisprudenţa Curţii Europene, care este încălcată de proiect prin promovarea probei verităţii într-o formă neconformă cu practica CEDO.
În afara acestor probleme grosolane, textul mai comite câteva erori care ilustrează lipsa de profesionalism a deputatului
Pretinde, cu intenţia de a dezinforma, că modifică articole care nu există în lege, cu privire la media audiovizuală, - obligativitatea prezentării unei probe a verităţii în 10 zile de la cererea persoanei lezate, posibilitatea de a suspenda o instituţie media de la apariţie pentru nişte simple omisiuni de informare;
Dincolo de reaua intenţie, autorul este şi extrem de superficial - de exemplu, el vorbeşte despre modificarea articolului 42, un articol care nu mai există deloc în textul actualei legi, pentru că a fost abrogat prin OUG 181/2008. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul altor modificări. Cerem instituţiei Parlamentului să examineze cu un plus de atenţie eventuale viitoare proiecte legislative propuse de acest accident al democraţiei din România. Departamentul FreeEx
ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) consideră inacceptabilă ideea care a stat la baza initiaţivei legislative a domnului deputat Silviu Prigoană, prin care se impun licenţe CNA pentru publicaţiile tipărite şi online şi solicită Parlamentului României să o respingă.
Iniţiativa contravine directivelor europene care se referă strict la domeniul audiovizual, şi în acest caz doar la anumite aspecte legate de conţinut. Pe lângă problemele de legalitate, iniţiativa domnului deputat Silviu Prigoană ridica şi probleme de implementare. “Este absurd să ceri unui organism a cărui vocaţie este monitorizarea audiovizualului să-şi asume sarcini pentru care nu e nici pregatit, nici dotat”, spune Ioana Avădani, director executiv al CJI.
La nivel european, orice mecanism de licenţiere a presei scrise şi online este perceput ca o modalitate rudimentară de cenzură. Spaţiul publicat e asimilat domeniului privat, în timp ce audiovizualul este asimilat celui public, pentru că valorifică o resursă publică şi limitată – spaţiul herţian.
“Este încă un semnal de alarmă pentru jurnalişti că trebuie să-şi facă ordine în propria ogradă. În lipsa unui mecanism de autoreglementare serios şi sincer, astfel de iniţiative se vor înmulţi. În cele din urmă, cineva mai dibace la scrierea legii ar putea să şi reusească”, declară Ioana Avădani.
La iniţiativa Centrului pentru Jurnalism Independent şi Active Watch – Agenţia de Monitorizare a Presei, Convenţia Organizaţiilor de Media a adoptat, la reuniunea din 23 – 24 octombrie 2009, Codul deontologic unic şi lucrează, în prezent, la un mecanism de autoreglementare. Codul deontologic unic poate fi consultat pe pagina de internet ww.cji.ro
Centrul pentru Jurnalism Independent anunta organizarea in perioada octombrie – decembrie 2010, la sediul CJI din Bucuresti, a programului de pregatire JURNALISM NON-LINEAR, primul de acest fel dedicat special jurnalistilor din mediul online.
Programul combina cursurile cu practica in redactie si pune accent pe aplicarea imediata, cu rezultate vizibile (si publicabile), a cunostintelor dobandite in timpul sesiunilor de training. Programul va oferi jurnalistilor o intelegere mai buna a modului in care functioneaza „new media” si abilitati care sa le permita sa foloseasca, intr-un mod flexibil si creativ, noile tehnologii in activitatile curente. De asemenea, in cadrul pregatirii, se vor identifica si aprofunda instrumentele necesare atragerii „nativilor digitali”, ale caror obisnuinte de consum mediatic difera de cele ale „consumatorului traditional”.
Jurnalism non-linear se va desfasura in baza unei programe dezvoltate pornind de la nevoile si capacitatile mediului online din Romania si in concordanta cu tendintele internationale. Cursurile se vor desfasura in perioada 20 octombrie – 19 decembrie 2010. Descrierea cursurilor este disponibila la adresa
http://www2.cji.ro/userfiles/file/cursuri_10/descrierea%20cursurilor.pdf
Pentru inscriere, candidatii vor trimite un dosar care sa contina:
- CV - ul;
- o scrisoare de intentie in care sa descrie un proiect multimedia pe care doresc sa-l realizeze;
- pentru cei angajati, o scrisoare din partea redactiei prin care li se garanteaza participarea la toate cele patru cursuri.
- candidatii cu experienta in domeniu pot trimite link-uri care sa ilustreze activitatea lor in domeniul multimedia.
Pentru editia 2010 a programului, gratie finantarii programului de catre CEE Trust Fund, costul programului este de 600 euro (plata se poate face in patru rate). Taxa include participarea la cele patru cursuri, asistenta online in perioada dintre cursuri, materialele de curs, acces la platforma de comunicare interna a CJI, consumabilele necesare derularii activitatilor. Toti participantii vor primi o masa pe zi (pranzul), cafea si racoritoare.
Mai multe detalii despre program si inscriere gasiti la
http://www2.cji.ro/userfiles/file/cursuri_10/jurnalism%20non-linear.pdf
Dragi colegi, Sunt bucuros sa va anunt ca, in ciuda dificultatilor financiare si a mult clamatei crize, Festivalul Televiziunilor Locale si Producatorilor Independenti SIMFEST, ajuns la a opta editie, se va desfasura si anul acesta. Va aduce, ca de obicei, noutati. Locatie: Tirgu Mures. Data: 14 - 17 octombrie. Termanul limita pentru inscrieri si pentru trimiterea mnaterialelor: 25 septembrie. Toate informatiile precum si formularul de inscriere online vor fi disponibile in catava zile pe www.simfest.ro.
Why has the number of journalists in Brussels dropped from 1,300 to 752 in the past five years? How can we ensure that there is adequate media presence monitoring the work of politicians across the EU? And just how are the financial crisis and increasingly advanced technology affecting European journalists?
If these are questions that interest you then we invite you to apply to become one of the 50 young journalists, aged between 18 and 30, reporting from inside the European Parliament in Brussels from the 12 - 14 October 2010.
Participants will experience three days of creativity and innovation through political discussions, hands-on media workshops and invaluable insights into the European Parliament, European media and the so-called “Brussels bubble” itself! They will interact with high-level European politicians, professional journalists and experts and engage in intercultural exchange through practical work and evening cultural activities.
Over the course of the three-day workshop, each journalist will each produce a report on the topic of the seminar through their medium of choice - audio, video, print, online or photography.
To apply, send a CV and motivation letter to a.ogrady@youthpress.org by 20 August 2010.
Then prepare yourself to report from Brussels on the most important question facing young journalists – are we an endangered species?
The call is open to young journalists that are citizens or legal residents of an EU country. Travel will be reimbursed by the European Parliament. Please note that in order to receive a lump sum covering your accommodation and meals you need to provide a copy of your press card or a letter from the editor stating that you work as a journalist. Journalism students and interns need to provide a letter from their university or from the organisation they are interning at.
The workshop for young journalists is organised by the European Parliament with the support of the European Youth Press.
Vă transmitem cu deosebit respect că publicaţia Turnul Sfatului nu şi-a propus să devină o publicaţie / site de scandal, aşa cum dumneavoastră insinuaţi printr-un comunicat de presă, pe care regretăm că nu l-am primit de la dumneavoastră, ci de la colegi din mass-media. Amuzaţi şi ei şi noi de acest comunicat, am decis să vă dăm câteva explicaţii pentru a fi înţeleşi cât mai bine (atât cât se poate). Mai ales că nu este pentru prima dată când vă declaraţi indignarea vizavi de publicaţia noastră.
Suntem plăcut surprinşi să aflăm că o declaraţie a unui fost coleg de-al dvs, Corneliu Bucur, laolaltă cu o declaraţie a unui actual coleg de-al dvs, Ion Ariton, ambele declaraţii, inserate într-un articol fac o ştire de scandal. Dacă şi dvs. aţi ajuns la această concluzie, începem să înţelegem de ce PD-L este cotat acum în sondaje cu 7%, precum PRM în vremurile lor bune.
În altă ordine de idei, din fraza: „regretăm faptul că o publicaţie locală, Turnul Sfatului, a intrat în jocul murdar al răspândirii informaţiilor mincinoase, cum ar fi calitatea d-lui Bucur de prim-vicepreşedinte al organizaţiei PDL Sibiu”, noi înţelegem următoarele:
Membrii Biroului Judeţean al PD-L nu ştiu din ce partid fac parte. Abrevierea partidului pentru care probabil au şi semnat o adeziune este PD-L, nu PDL. PDL este abrevierea de la Pharmaceutical Defence Limited (o asociaţie a farmaciştilor din Australia).
Membrii Biroului Judeţean al PD-L nu ştiu cine ocupă sau au ocupat funcţii prin partid. Nu-i nimic, vă reamintim noi, una din menirile presei fiind aceea de a informa. Corneliu Bucur, alături de Ovidiu Luca au fost prim-vicepreşedinţi ai organizaţiei municipale a PD-L Sibiu, pe vremea când această organizaţie era condusă de Cristian Bicher. Dacă nu vă amintiţi nici de domnul Cristian Bicher, vă spunem că el este democrat-liberalul sibian care ştie cel mai bine că bătaia nu este ruptă din rai.
Stimaţi reprezentanţi ai PD-L Sibiu,
Vă răspundem, pentru că nu sunteţi la primul atac de acest fel, ţintit clar către imaginea publicaţiei Turnul Sfatului.
Tot sub curajoasa semnătură ”Biroul de presă al PD-L Sibiu”, în aprilie 2010 către presa din Sibiu a fost emis un alt comunicat, în care predominau acuzaţiile de lipsă de ”profesionalism”, ”dezinformare”, ”lipsă de simţ civic” sau ”înşelătorie gazetărească”, toate aruncate înspre Turnul Sfatului şi cei care semnează aici.
Reacţia de atunci a dvs. a fost stârnită de alte două articole publicate de Turnul Sfatului. Unul făcea referire la ”afacerea PD-L de la Biertan”, prin care corpul de control al Instituţiei Prefectului încuviinţa plata unor datorii către o firmă demult radiată, iar al doilea material publicat vorbea despre ”dispariţia şefului centurii ocolitoare a Sibiului”, a celui care superviza execuţia lucrărilor. Dacă în prima situaţie descrisă, încă mai există un proces pe rol, în cea de-a doua deznodământul a fost cel descris în articolul atunci publicat. În prezent, lucrările la secţiunea întâi a Sibiului sunt coordonate de o cu totul altă persoană.
Atunci, echipa Turnul Sfatului a decis să nu aibă nicio reacţie publică faţă de puerilul comunicat emis de organizaţia politică de la Sibiu. La fel, echipa Turnul Sfatului nu a dorit să facă nici din culisele activităţii de presă în vremurile actualei guvernări ”subiecte de primă pagină”. Prin urmare, până acum nu am făcut niciodată publice presiunile venite din partea reprezentanţilor organizaţiei PD-L Sibiu, presiuni exercitate atât asupra echipei redacţionale, cât şi asupra partenerilor societăţii comerciale care editează ziarul Turnul Sfatului.
Nu o să ne prevalăm nici acum de aceste acţiuni care nu-şi au locul decât în originala democraţie românească şi vom continua să ne facem, după cum putem şi ne pricepem, meseria.
Cu deosebit respect pentru votanţii dvs.,
echipa Turnul Sfatului: Alin Bratu, Bogdan Brylynskei, Silvana Armat, Laurenţiu Parnică, Traian Deleanu.
Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Convenţia Organizaţiilor de Media şi Asociaţia PUBLICMEDIA au sesizat Comisiile de cultură, arte şi mijloace de informare în masă ale celor două Camere ale Parlamentului, cu privire la încălcarea legislaţiei mass- media de către Agenţia Naţionala de Presă AGERPRES.
AGERPRES - agenţie aflată, potrivit legii, sub control parlamentar - a publicat un material prezentat drept ultimul interviu cu Mădălina Manole, pentru a marca ziua de naştere a artistei. Potrivit relatărilor de presă, confirmate în esenţă de către AGERPRES, s-a demonstrat că interviul era inventat şi că niciun reporter al agenţiei nu stătuse de vorbă cu Mădălina Manole în zilele premergătoare morţii acesteia.
În atenția Domnului Preşedinte Sergiu Nicolaescu
Stimate Domnule Preşedinte,
Vă solicităm atenţia în privinţa unui caz grav de încălcare a legislaţiei mass-media de către persoane cu funcții de conducere editorială ale Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, agenţie aflată, conform legii, sub control parlamentar.
În data de 13 iulie 2010, AGERPRES a publicat un material prezentat drept „interviu cu Mădălina Manole” pentru a marca ziua de naştere a artistei. A doua zi, în contextul morţii sale, materialul este reluat cu titlul „Mădălina Manole a acordat Agerpres ultimul interviu, cu doar o zi înaintea morţii sale“. Potrivit relatărilor de presă, confirmate în esenţă de către AGERPRES, s-a demonstrat că interviul era inventat şi că niciun reporter al agenţiei nu stătuse de vorbă cu Mădălina Manole în zilele premergătoare morţii acesteia. „Interviul” a fost compus, de fapt, prin colarea unor posturi de pe blogul artistei şi declaraţii mai vechi. Materialul a fost astfel editat şi postat pe fluxul agenţiei de redactorul şef Mădălina Bădulescu, sub semnătura reporterului Petronius Craiu, autorul iniţial al ştirii (care nu conţinea decât informaţii factuale). Decizia de a relua postarea lui către abonaţi a aparţinut Argentinei Traicu, director general adjunct al Agerpres.
Considerăm că ne aflam în fața unei violări a articolelor 3 şi 4 din legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES (AGERPRES) care afirmă:
Art. 3. - (1) ROMPRES este obligată să prezinte în mod obiectiv şi echidistant realităţile vieţii socialpolitice, economice, religioase şi cultural-ştiinţifice ale ţării, promovând valorile democratice, civice şi morale.
(2) Informaţiile trebuie să fie prezentate şi transmise fidel, fără vreo influenţă din partea autorităţilor publice sau a altor persoane juridice de drept public ori privat.
(3) Ştirile şi informaţiile difuzate sub formă de texte sau fotografii trebuie să fie verificate şi să aibă un nivel corespunzător de calitate, să fie obiective şi corecte.
Art. 4. - În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are ROMPRES are datoria să respecte principiile ordinii constituţionale din România, demnitatea, onoarea şi viaţa particulară a persoanelor, precum şi dreptul legitim la propria imagine, fără nici o lezare a acestora şi fără a prejudicia măsurile de protejare a tinerilor şi siguranţa naţională.
Acestea sunt principii de bază ale funcţionării unui mijloc public de informare în masă. Faptul că abaterea de la aceste principii a fost făcută de sau cu aprobarea unor persoane cu funcții de răspundere editorială de cel mai înalt rang din ierarhia Agenţiei pune sub semnul întrebării întreg modul în care AGERPRES îşi îndeplineşte mandatul public.
Vă solicităm, de aceea, să analizaţi cazul în cadrul Comisiei pe care o conduceţi şi să adoptaţi măsurile ce se impun.
Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei, APEL - Asociatia Patronala a Editorilor Locali, Asociatia Profesionistilor din Presa Clujeana, Uniunea Jurnalistilor Maghiari din Romania si Conventia Organizatiilor de Media condamna cu fermitate modul agresiv, iresponsabil si lipsit de deontologie in care unele medii romanesti au tratat cazul mortii cantaretei Madalina Manole.
Dincolo de nesocotirea dreptului la viata privata si a respectului datorat persoanei decedate, unii jurnalisti au incalcat brutal normele etice in ceea ce priveste relatarea jurnalistica in cazuri de sinucidere. Consideram ca deosebit de periculoasa si iresponsabila detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergand pana la prezentarea publica a substantei chimice utilizate si a produsului comercial care o contine.
Conform articolului 12 din Codul deontologic unic al jurnalistlui, “Jurnalistul va evita descrierea detaliata de tehnici si metode infractionale, tehnici suicidale, vicii si nu va utiliza imagini violente si alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita sa provoace, sa promoveze si sa dezvolte subiecte de presa pe marginea unor evenimente morbide. (…)”.
Nu in ultimul rand, consideratiunile pseudo-psihologice prezentate public drept "opinii" nu tin cont de aspectele patologice ale sinuciderii, ca manifestare a unei posibile depresii, plasand in mod automat vinovatia asupra victimei.
Facem apel la factorii de raspundere editoriala sa puna capat practicilor de exploatare senzationalista a unor drame personale, chiar daca ele aduc in prim planul atentiei publice personalitati care se bucura de notorietate. Consideram ca astfel de practici sunt daunatoare atat pentru public, cat si pentru profesia jurnalistica, aflata in pierdere de credibilitate.
Codul deontologic unic a fost adoptat in reuniunea Conventiei organizatiilor de media din 23 – 24 octombrie 2009 si poate fi consultat la:
http://www2.cji.ro/userfiles/file/Evenimente/Codul%20Deontologic%20Unic%20-%20adoptat.pdf
Adrian Mogoş, şeful departamentului Investigaţii al cotidianului Jurnalul Naţional, a obţinut premiul CEI SEEMO pentru Merite Deosebite în Jurnalismul de Investigaţie 2010. Premiul a fost acordat de un juriu internaţional reunit la 2 iulie la Trieste, în Italia, care cu unanimitate de voturi a decis că Adrian Mogoş merită distincţia acordată de Iniţiativa Central Europeană (CEI) împreună cu South East Europe Media Organisation (SEEMO), câte o menţiune specială fiind acordată jurnalistelor Irina Halip (Belarus) şi Lidia Pavlova (Bulgaria).
Juriul, reunit la sediul central al CEI din Italia, a avut de examinat 24 de nominalizări - jurnalişti proveniţi din 11 state membre ale Iniţiativei Central Europene.
Principalele criterii de departajare au fost în primul rând riscurile asumate de ziarişti pentru a-şi face meseria, calitatea investigaţiilor realizate, precum şi impactul acestora asupra societăţii.
Investigaţia care a atras atenţia juriului, din dosarul de presă al lui Adrian Mogoş, a fost cea privind falsificarea identităţilor - o cale către UE, o investigaţie publicată toamna trecută de Jurnalul Naţional, iar în versiune engleză de Balkan Insight, publicaţie online, iar ulterior preluată de publicaţii din mai multe state din regiune, cum ar fi Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Italia. CONTINUARE
Centrul Carter (Atlanta, SUA) şi Centrul pentru Jurnalism Independent au anunţat, azi, câştigătorii ediţiei româneşti a Burselor Rosalynn Carter pentru Jurnalism pe probleme de sănătate mintală, 2010-2011. Clara Stanescu, Gazeta de Sud (Craiova) şi Hannelore Acarnulesei, Ziarul Hunedoreanului (Deva) sunt câştigătoarele Burselor Rosalynn Carter prin intermediul cărora se vor alătura grupului de bursieri din care mai fac parte şaşe jurnalişti din SUA şi doi din Africa de Sud.
“Jurnaliştii joaca un rol foarte important în formarea percepţiei publicului asupra bolilor mintale” spunea Rosalynn Carter, fosta primă Doamnă a Statelor Unite şi co-fondatoare a Centrului Carter. “Dacă o ştire de presă sau o carte înfăţişează corect problemele psihice, oamenii vor înţelege că acestea ne pot afecta pe oricare dintre noi şi că, din fericire, chiar şi cele mai grave boli mintale pot fi tratate, iar cei mai mulţi oameni se pot vindeca”.
Bursele au fost acordate de Centrul Carter pe baza unui concurs de proiecte. Clara Stănescu va realiza o serie de articole despre tratamentul bolilor psihice în mediul rural, cu accent pe absenţa instituţiilor comunitare alternative, în timp ce Hannelore Acarnulesei va elabora un produs multimedia având ca temă legătura dintre obezitate şi depresie.
Acesta este cel de-al patrulea an în care România participă la acest program. Noii bursieri se vor reuni la Atlanta, la sediul Centrului Carter, în perioada 13 - 15 septembrie 2010, pentru a se întâlni cu fosta Primă Doamnă a Statelor Unite, Rosalynn Carter, cu Grupul de Lucru pe probleme de sănătate mintală al Centrului Carter şi cu Consiliul Consultativ al burselor pentru jurnalism pe probleme de sănătate mintală pentru a lua în discuţie fiecare din temele propuse pentru studiu.
Bursele sunt parte a efortului internaţional al Programului pentru sănătate mintală al Centrului Carter de a reduce stigmatizarea şi discriminarea la care sunt supuse persoanele care suferă de boli mintale şi de a diminua numărul informaţiilor incorecte şi perpetuarea stereotipurilor.
Bursele Rosalynn Carter pentru jurnalism pe probleme de sănătate mintala sunt acordate de Centrul Carter din SUA. Centrul pentru Jurnalism Independent este partenerul local în acest program şi coordonează activitatea bursierilor români.
Mai multe informaţii despre actualii şi foştii bursieri sunt disponibile la www.cartercenter.org
Ceilalţi bursieri Carter din România au fost Alexandru Ulmanu (FJSC) şi Paul Radu (Centrul Roman de Jurnalism de Investigaţii), în ediţia 2007-2008, Emilia Chiscop (Ziarul de Iaşi) şi Vlad Mixich (jurnalist freelance cu contribuţii la Gazeta de Sud, Hotnews, Esquire), în ediţia 2008-2009 şi Georgiana Ilie şi Răzvan Vintilescu, ambii jurnalişti freelance, în ediţia 2009 - 2010.
„Nu ne-am desemnat reprezentanţi în consiliile de administraţie, nici noi, nici preşedintele României, când eram în opoziţie, acuzând mecanismul de politizare a radioului şi televiziunii. Acum, când suntem la putere, nu ne putem dezice de ceea ce am spus şi am discutat ieri cu partenerii de coaliţie şi le-am solicitat să ne respectăm angajamentul dat [...] şi să găsim un mecanism care să scoată de sub cupola politică aceste servicii publice de radio şi televiziune, prin mecanisme care să garanteze acest lucru”, Emil Boc, Primul Ministru al României, aprilie 2010.
Organizaţiile semnatare îşi exprimă dezamăgirea faţă de modul în care partidele politice, Guvernul şi Preşedinţia au înţeles să îşi desemneze reprezentanţii în consiliile de administraţie ale serviciilor publice de radio şi televiziune, perpetuând controlul politic asupra instituţiilor şi amânând încă o dată promisa lor reformare în beneficiul public.
În ultimele două luni am asistat la o încercare lamentabilă de reformă a serviciilor publice de radio și televiziune, prin modificarea legii lor de funcţionare. Legea a fost respinsă şi efortul de reformare pare de domeniul trecutului.
Clasa politică se face responsabilă de perpetuarea controlului politic asupra SRR şi SRTV prin numirea în consiliile de administraţie a unor persoane din imediatul anturaj al decidenţilor politici. Astfel, PD-L a numit-o în consiliul administrație al Televiziunii publice chiar pe șefa biroului de presă al acestui partid, Ada Meseșan.Călin Botez este consilierul preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, iar Cătălin Baba este actual secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi fost şef al cancelariei şi apoi consilier al premierului Emil Boc. Nicoleta Nicolicea, propusă de PD-L, este soția deputatului independent Eugen Nicolicea. Demeter Andras Isvan, propus de UDMR pentru CA al SRR, este consilier personal al ministrului Culturii. Josef Klein, membru supleant în CA al SRR, este consilier de presă la cabinetul vicepremierului Marko Bela, în timp ce Cosmin Irimieş, membru supleant în CA al SRTv, este actualmente şef de cabinet al consilierului primului ministru, Călin Hintea. Claudiu Brânzan, membru PSD și purtător de cuvânt al acestui partid la Galați din 2003, a fost numit în 2009 și prefect de Galați de către ministrul Dan Nica (PSD). Anne Marie Jugănaru a candidat la alegerile parlamentare din 2008 într-un colegiu din București din partea Alianței PSD-PC. Stejărel Olaru a candidat, de asemenea, în 2008 din partea PNL la Caraș-Severin.
Alături de aceştia, apar în componenţa consiliilor de administraţie şi persoane a căror reputaţie profesională este chestionabilă, nominalizate atât de partidele politice, cât şi de angajaţii celor două instituţii. De exemplu, Cristian Nițulescu, desemnat de PSD, a fost acuzat de mai mulți jurnaliști ai Direcției Știridrept principalul responsabil de cenzură și favorizarea PSD și a candidatului Adrian Năstase în jurnalele de ştiri ale televiziunii publice, culminând cu campania electorală din toamna lui 2004 (ceea ce determinat constituirea Comisiei parlamentare de anchetă a activităţii SRR și SRTv). Sorin Burtea (ales de angajaţii SRTv) a fost amendat de CNA pentru o emisiune considerată “manipulatorie”, îndreptată împotriva schimbării legii de funcţionare a SRRşi SRTv. Cei doi au încălcat prin aceste acțiuni și Statutul Jurnalistului din televiziunea publică, fapt confirmat de Comisa de Etică din această instituție. De asemenea, Traian Bărbulescu (desemnat de către angajaţii SRTv) a fost, al rândul său, subiectul mai multor articole din presa locală şi centrală, care semnalau stilul abuziv de conducere, inclusiv posibile fapte ilegale.
Alți membri ai Consiliilor de Administrație se află în posibil conflict de interese cu instituțiile pe care sunt chemați să le conducă. De exemplu, pe baza informațiilor de la Registrul Comerțului și a declarațiilor sale de avere, presa a relatat că Bogdan Hossu deține un pachet de acțiuni de 9 la sută la Accor Service SRL, firmă care, prin contract direct cu SRR, tipăreşte și furnizează tichetele de masă ale salariaților din serviciul public de radiodifuziune.
Toate aceste suspiciuni puteau să fie înlăturate în condițiile unei legi care să impună criterii clare de competenţă, neafiliere politică şi eligibilitate, astfel încât conflictele de interese să poată fi eliminate într-o manieră transparentă.
Cerem partidelor politice să îşi respecte promisiunile făcute electoratului privind depolitizarea instituţiilor publice de mass-media și să declanșeze fără întârziere un proces real de amendare a legii televiziunii și radioului public, pornind de la depolitizarea instituţiilor, numirea pe criterii de competenţă şi independenţă a consiliilor de administraţie şi garantarea de resurse suficiente pentru îndeplinirea mandatului lor public.
