TURNUL SFATULUI SIBIU / Scrisoare deschisă către organizaţia PD-L Sibiu

Stimate doamne, domnişoare şi eventual domni.

Vă transmitem cu deosebit respect că publicaţia Turnul Sfatului nu şi-a propus să devină o publicaţie / site de scandal, aşa cum dumneavoastră insinuaţi printr-un comunicat de presă, pe care regretăm că nu l-am primit de la dumneavoastră, ci de la colegi din mass-media. Amuzaţi şi ei şi noi de acest comunicat, am decis să vă dăm câteva explicaţii pentru a fi înţeleşi cât mai bine (atât cât se poate). Mai ales că nu este pentru prima dată când vă declaraţi indignarea vizavi de publicaţia noastră.
Suntem plăcut surprinşi să aflăm că o declaraţie a unui fost coleg de-al dvs, Corneliu Bucur, laolaltă cu o declaraţie a unui actual coleg de-al dvs, Ion Ariton, ambele declaraţii, inserate într-un articol fac o ştire de scandal. Dacă şi dvs. aţi ajuns la această concluzie, începem să înţelegem de ce PD-L este cotat acum în sondaje cu 7%, precum PRM în vremurile lor bune.
În altă ordine de idei, din fraza: „regretăm faptul că o publicaţie locală, Turnul Sfatului, a intrat în jocul murdar al răspândirii informaţiilor mincinoase, cum ar fi calitatea d-lui Bucur de prim-vicepreşedinte al organizaţiei PDL Sibiu”, noi înţelegem următoarele:
Membrii Biroului Judeţean al PD-L nu ştiu din ce partid fac parte. Abrevierea partidului pentru care probabil au şi semnat o adeziune este PD-L, nu PDL. PDL este abrevierea de la Pharmaceutical Defence Limited (o asociaţie a farmaciştilor din Australia).
Membrii Biroului Judeţean al PD-L nu ştiu cine ocupă sau au ocupat funcţii prin partid. Nu-i nimic, vă reamintim noi, una din menirile presei fiind aceea de a informa. Corneliu Bucur, alături de Ovidiu Luca au fost prim-vicepreşedinţi ai organizaţiei municipale a PD-L Sibiu, pe vremea când această organizaţie era condusă de Cristian Bicher. Dacă nu vă amintiţi nici de domnul Cristian Bicher, vă spunem că el este democrat-liberalul sibian care ştie cel mai bine că bătaia nu este ruptă din rai.

Stimaţi reprezentanţi ai PD-L Sibiu,
Vă răspundem, pentru că nu sunteţi la primul atac de acest fel, ţintit clar către imaginea publicaţiei Turnul Sfatului.
Tot sub curajoasa semnătură ”Biroul de presă al PD-L Sibiu”, în aprilie 2010 către presa din Sibiu a fost emis un alt comunicat, în care predominau acuzaţiile de lipsă de ”profesionalism”, ”dezinformare”, ”lipsă de simţ civic” sau ”înşelătorie gazetărească”, toate aruncate înspre Turnul Sfatului şi cei care semnează aici.
Reacţia de atunci a dvs. a fost stârnită de alte două articole publicate de Turnul Sfatului. Unul făcea referire la ”afacerea PD-L de la Biertan”, prin care corpul de control al Instituţiei Prefectului încuviinţa plata unor datorii către o firmă demult radiată, iar al doilea material publicat vorbea despre ”dispariţia şefului centurii ocolitoare a Sibiului”, a celui care superviza execuţia lucrărilor. Dacă în prima situaţie descrisă, încă mai există un proces pe rol, în cea de-a doua deznodământul a fost cel descris în articolul atunci publicat. În prezent, lucrările la secţiunea întâi a Sibiului sunt coordonate de o cu totul altă persoană.
Atunci, echipa Turnul Sfatului a decis să nu aibă nicio reacţie publică faţă de puerilul comunicat emis de organizaţia politică de la Sibiu. La fel, echipa Turnul Sfatului nu a dorit să facă nici din culisele activităţii de presă în vremurile actualei guvernări ”subiecte de primă pagină”. Prin urmare, până acum nu am făcut niciodată publice presiunile venite din partea reprezentanţilor organizaţiei PD-L Sibiu, presiuni exercitate atât asupra echipei redacţionale, cât şi asupra partenerilor societăţii comerciale care editează ziarul Turnul Sfatului.
Nu o să ne prevalăm nici acum de aceste acţiuni care nu-şi au locul decât în originala democraţie românească şi vom continua să ne facem, după cum putem şi ne pricepem, meseria.

Cu deosebit respect pentru votanţii dvs.,
echipa Turnul Sfatului: Alin Bratu, Bogdan Brylynskei, Silvana Armat, Laurenţiu Parnică, Traian Deleanu.

Protest faţă de încălcarea legislaţiei mass-media de către AGERPRES

Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Convenţia Organizaţiilor de Media şi Asociaţia PUBLICMEDIA au sesizat Comisiile de cultură, arte şi mijloace de informare în masă ale celor două Camere ale Parlamentului, cu privire la încălcarea legislaţiei mass- media de către Agenţia Naţionala de Presă AGERPRES.

AGERPRES - agenţie aflată, potrivit legii, sub control parlamentar - a publicat un material prezentat drept ultimul interviu cu Mădălina Manole, pentru a marca ziua de naştere a artistei. Potrivit relatărilor de presă, confirmate în esenţă de către AGERPRES, s-a demonstrat că interviul era inventat şi că niciun reporter al agenţiei nu stătuse de vorbă cu Mădălina Manole în zilele premergătoare morţii acesteia.

În atenția Domnului Preşedinte Sergiu Nicolaescu

Stimate Domnule Preşedinte,

Vă solicităm atenţia în privinţa unui caz grav de încălcare a legislaţiei mass-media de către persoane cu funcții de conducere editorială ale Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, agenţie aflată, conform legii, sub control parlamentar.

În data de 13 iulie 2010, AGERPRES a publicat un material prezentat drept „interviu cu Mădălina Manole” pentru a marca ziua de naştere a artistei. A doua zi, în contextul morţii sale, materialul este reluat cu titlul „Mădălina Manole a acordat Agerpres ultimul interviu, cu doar o zi înaintea morţii sale“. Potrivit relatărilor de presă, confirmate în esenţă de către AGERPRES, s-a demonstrat că interviul era inventat şi că niciun reporter al agenţiei nu stătuse de vorbă cu Mădălina Manole în zilele premergătoare morţii acesteia. „Interviul” a fost compus, de fapt, prin colarea unor posturi de pe blogul artistei şi declaraţii mai vechi. Materialul a fost astfel editat şi postat pe fluxul agenţiei de redactorul şef Mădălina Bădulescu, sub semnătura reporterului Petronius Craiu, autorul iniţial al ştirii (care nu conţinea decât informaţii factuale). Decizia de a relua postarea lui către abonaţi a aparţinut Argentinei Traicu, director general adjunct al Agerpres.

Considerăm că ne aflam în fața unei violări a articolelor 3 şi 4 din legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES (AGERPRES) care afirmă:

Art. 3. - (1) ROMPRES este obligată să prezinte în mod obiectiv şi echidistant realităţile vieţii socialpolitice, economice, religioase şi cultural-ştiinţifice ale ţării, promovând valorile democratice, civice şi morale.

(2) Informaţiile trebuie să fie prezentate şi transmise fidel, fără vreo influenţă din partea autorităţilor publice sau a altor persoane juridice de drept public ori privat.

(3) Ştirile şi informaţiile difuzate sub formă de texte sau fotografii trebuie să fie verificate şi să aibă un nivel corespunzător de calitate, să fie obiective şi corecte.

Art. 4. - În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are ROMPRES are datoria să respecte principiile ordinii constituţionale din România, demnitatea, onoarea şi viaţa particulară a persoanelor, precum şi dreptul legitim la propria imagine, fără nici o lezare a acestora şi fără a prejudicia măsurile de protejare a tinerilor şi siguranţa naţională.

Acestea sunt principii de bază ale funcţionării unui mijloc public de informare în masă. Faptul că abaterea de la aceste principii a fost făcută de sau cu aprobarea unor persoane cu funcții de răspundere editorială de cel mai înalt rang din ierarhia Agenţiei pune sub semnul întrebării întreg modul în care AGERPRES îşi îndeplineşte mandatul public. 

Vă solicităm, de aceea, să analizaţi cazul în cadrul Comisiei pe care o conduceţi şi să adoptaţi măsurile ce se impun.

Comportament jurnalistic iresponsabil in cazul mortii Madalinei Manole

Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch - Agentia de Monitorizare a Presei, APEL - Asociatia Patronala a Editorilor Locali, Asociatia Profesionistilor din Presa Clujeana, Uniunea Jurnalistilor Maghiari din Romania si Conventia Organizatiilor de Media condamna cu fermitate modul agresiv, iresponsabil si lipsit de deontologie in care unele medii romanesti au tratat cazul mortii cantaretei Madalina Manole.
Dincolo de nesocotirea dreptului la viata privata si a respectului datorat persoanei decedate, unii jurnalisti au incalcat brutal normele etice in ceea ce priveste relatarea jurnalistica in cazuri de sinucidere. Consideram ca deosebit de periculoasa si iresponsabila detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergand pana la prezentarea publica a substantei chimice utilizate si a produsului comercial care o contine.
Conform articolului 12 din Codul deontologic unic al jurnalistlui, “Jurnalistul va evita descrierea detaliata de tehnici si metode infractionale, tehnici suicidale, vicii si nu va utiliza imagini violente si alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita sa provoace, sa promoveze si sa dezvolte subiecte de presa pe marginea unor evenimente morbide. (…)”.
Nu in ultimul rand, consideratiunile pseudo-psihologice prezentate public drept "opinii" nu tin cont de aspectele patologice ale sinuciderii, ca manifestare a unei posibile depresii, plasand in mod automat vinovatia asupra victimei.
Facem apel la factorii de raspundere editoriala sa puna capat practicilor de exploatare senzationalista a unor drame personale, chiar daca ele aduc in prim planul atentiei publice personalitati care se bucura de notorietate. Consideram ca astfel de practici sunt daunatoare atat pentru public, cat si pentru profesia jurnalistica, aflata in pierdere de credibilitate.

Codul deontologic unic a fost adoptat in reuniunea Conventiei organizatiilor de media din 23 – 24 octombrie 2009 si poate fi consultat la:
http://www2.cji.ro/userfiles/file/Evenimente/Codul%20Deontologic%20Unic%20-%20adoptat.pdf

Adrian Mogoş, de la Jurnalul Naţional, câştigător al Premiului CEI SEEMO pentru Jurnalism de Investigaţie 2010

Sursa: www.jurnalul.ro

Adrian Mogoş, şeful departamentului Investigaţii al cotidianului Jurnalul Naţional, a obţinut premiul CEI SEEMO pentru Merite Deosebite în Jurnalismul de Investigaţie 2010. Premiul a fost acordat de un juriu internaţional reunit la 2 iulie la Trieste, în Italia, care cu unanimitate de voturi a decis că Adrian Mogoş merită distincţia acordată de Iniţiativa Central Europeană (CEI) împreună cu South East Europe Media Organisation (SEEMO), câte o menţiune specială fiind acordată jurnalistelor Irina Halip (Belarus) şi Lidia Pavlova (Bulgaria).
Juriul, reunit la sediul central al CEI din Italia, a avut de examinat 24 de nominalizări - jurnalişti proveniţi din 11 state membre ale Iniţiativei Central Europene.

Principalele criterii de departajare au fost în primul rând riscurile asumate de ziarişti pentru a-şi face meseria, calitatea investigaţiilor realizate, precum şi impactul acestora asupra societăţii.

Investigaţia care a atras atenţia juriului, din dosarul de presă al lui Adrian Mogoş, a fost cea privind falsificarea identităţilor - o cale către UE, o investigaţie publicată toamna trecută de Jurnalul Naţional, iar în versiune engleză de Balkan Insight, publicaţie online, iar ulterior preluată de publicaţii din mai multe state din regiune, cum ar fi Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia şi Italia. CONTINUARE

Clara Stănescu şi Hannelore Acărnulesei câştigătoarele Burselor Rosalynn Carter, ediţia 2010-2011

Centrul Carter (Atlanta, SUA) şi Centrul pentru Jurnalism Independent au anunţat, azi, câştigătorii ediţiei româneşti a Burselor Rosalynn Carter pentru Jurnalism pe probleme de sănătate mintală, 2010-2011. Clara Stanescu, Gazeta de Sud  (Craiova) şi Hannelore Acarnulesei, Ziarul Hunedoreanului (Deva) sunt câştigătoarele Burselor Rosalynn Carter prin intermediul cărora se vor alătura grupului de bursieri din care mai fac parte şaşe jurnalişti din SUA şi doi din Africa de Sud.

“Jurnaliştii joaca un rol foarte important în formarea percepţiei publicului asupra bolilor mintale” spunea  Rosalynn Carter, fosta primă Doamnă a Statelor Unite şi co-fondatoare a Centrului Carter. “Dacă o ştire de  presă sau o carte înfăţişează corect  problemele psihice, oamenii vor înţelege că acestea ne pot afecta pe oricare dintre noi şi că, din fericire, chiar şi cele mai grave boli mintale pot fi tratate, iar cei mai mulţi oameni se pot vindeca”.

Bursele au fost acordate de Centrul Carter pe baza unui concurs de proiecte. Clara Stănescu va realiza o serie de articole despre tratamentul bolilor psihice în mediul rural, cu accent pe absenţa instituţiilor comunitare alternative, în timp ce Hannelore Acarnulesei va elabora un produs multimedia având ca temă legătura dintre obezitate şi depresie.

Acesta este cel de-al patrulea an în care România participă la acest program. Noii bursieri se vor reuni la Atlanta, la sediul Centrului Carter, în perioada 13 - 15 septembrie 2010, pentru a se întâlni cu fosta Primă Doamnă a Statelor Unite, Rosalynn Carter, cu Grupul de Lucru pe probleme de sănătate mintală al Centrului Carter şi cu Consiliul Consultativ al burselor pentru jurnalism pe probleme de sănătate mintală pentru a lua în discuţie fiecare din temele propuse pentru studiu.

Bursele sunt parte a efortului internaţional al Programului pentru sănătate mintală al Centrului Carter de a reduce stigmatizarea şi discriminarea la care sunt supuse persoanele care suferă de boli mintale şi de a diminua numărul informaţiilor incorecte şi perpetuarea stereotipurilor.

Bursele Rosalynn Carter pentru jurnalism pe probleme de sănătate mintala sunt acordate de Centrul Carter din SUA. Centrul pentru Jurnalism Independent este partenerul local în acest program şi coordonează activitatea bursierilor români.

Mai multe informaţii despre actualii şi foştii bursieri sunt disponibile la www.cartercenter.org

Ceilalţi bursieri Carter din România au fost Alexandru Ulmanu (FJSC) şi Paul Radu (Centrul Roman de Jurnalism de Investigaţii), în ediţia 2007-2008,  Emilia Chiscop (Ziarul de Iaşi) şi Vlad Mixich (jurnalist freelance cu contribuţii la Gazeta de Sud, Hotnews, Esquire), în ediţia 2008-2009 şi Georgiana Ilie şi Răzvan Vintilescu, ambii jurnalişti freelance, în ediţia 2009 - 2010.