Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Jurnaliştilor din România (AJR) salută progresele făcute în depolitizarea radioului şi televiziunii publice, dar atrag atenţia Parlamentului României şi societăţii civile asupra faptului că mecansimele propuse nu sunt suficiente pentru a garanta completa depolitizare şi independenţa editorială şi financiară a celor două instituţii.
CJI şi AJR solicită plenului Senatului reexaminarea legii, prin trimiterea ei spre Comisia de specialitate pentru raport suplimentar, în conformitate cu art.105 din Regulamentul Senatului.
Ultima formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, aşa cum a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridică a Senatului), prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie:
1.Din punct de vedere al tehnicii legislative:
În proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociaţia Jurnaliştilor din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, uniuni de creaţie) care ar urma să trimită reprezentanţi în Consiliile de administraţie ale celor două instituţii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii însăşi. Dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
2. Din perspectiva discriminării altor entităţi private care, conform obiectului lor de activitate şi a activităţii în sine, ar avea competenţe în a îşi nominaliza candidaţi:
Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
3. Din perspectiva mult doritei depolitizări, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:
Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.
Reamintim că această formă a proiectului de lege a fost adoptată în Comisia de specialitate a Senatului în absenţa reprezentanţilor societăţii civile (inclusiv a organizaţiilor nominalizate în proiectul de lege) şi a presei.
Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decât cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.
Invităm, de asemenea, celelalte organizaţii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile în a îşi trimite candidaţi pentru Consiliile de administraţie să nu accepte această situaţie şi să pledeze pentru o competiţie deschisă, bazată pe criterii obiective, care să permită reprezentarea în CA a întregului spectru tematic al societăţii civile.
În lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutilă, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.
Centrul pentru Jurnalism Independent
Ioana Avadani, Director Executiv
Asociaţia Jurnaliştilor din România
Cezar Ion, Preşedinte
Ultima formă a proiectului de lege privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, aşa cum a fost votat de către Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Senat (cu aviz negativ de la Comisia juridică a Senatului), prezintă câteva aspecte extrem de controversabile în ceea ce priveşte numirea Consiliului de administraţie:
1.Din punct de vedere al tehnicii legislative:
În proiectul de lege apar nominalizate diferite entitati juridice de drept privat (cum ar fi Asociaţia Jurnaliştilor din România, Centrul pentru Jurnalism Independent, Clubul Român de Presă, uniuni de creaţie) care ar urma să trimită reprezentanţi în Consiliile de administraţie ale celor două instituţii. Aceasta constituie o vulnerabilitate a legii însăşi. Dacă aceste entităţi îşi vor schimba denumirea, se vor diviza, se vor uni cu altele ori pur şi simplu se vor dizolva, legea ar trebui revizuită. Astfel, ciclul legislativ ar urma evoluţia vieţii instituţionale a fiecăreia dintre cele opt organizaţii nominalizate.
2. Din perspectiva discriminării altor entităţi private care, conform obiectului lor de activitate şi a activităţii în sine, ar avea competenţe în a îşi nominaliza candidaţi:
Persoanele juridice menţionate în text nu sunt singurele eligibile în a desemna candidaţi. Legea ar trebui să încurajeze o competiţie deschisă, care să aibă la bază criterii clare, atât pentru candidaţi cât şi pentru entităţile juridice care îi propun. Depolitizarea ar trebui să garanteze accesul neîngrădit al societăţii civile la procesul de desemnare al CA.
3. Din perspectiva mult doritei depolitizări, respectiv a numirii unor persoane neaservite ori datoare politic:
Numirea explicită în textul legii a persoanelor juridice (în special ale celor de drept privat) care trebuie (chiar dar dacă nu doresc) să îşi trimită candidaţii, aduce mari prejudicii de imagine acestora prin simplul fapt că sunt preferabili, cei nenumiţi în lege devenind, în mod indirect, nepreferabili.
Reamintim că această formă a proiectului de lege a fost adoptată în Comisia de specialitate a Senatului în absenţa reprezentanţilor societăţii civile (inclusiv a organizaţiilor nominalizate în proiectul de lege) şi a presei.
Problemele din textul acestui act normativ sunt mult mai multe decât cele descrise mai sus, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de a reveni cu comentarii pe fond asupra proiectului de lege.
Invităm, de asemenea, celelalte organizaţii de drept privat nominalizate ca fiind eligibile în a îşi trimite candidaţi pentru Consiliile de administraţie să nu accepte această situaţie şi să pledeze pentru o competiţie deschisă, bazată pe criterii obiective, care să permită reprezentarea în CA a întregului spectru tematic al societăţii civile.
În lipsa unor astfel de criterii, avem o lege total inutilă, iar politizarea poate interveni, de data aceasta, mascat.
Centrul pentru Jurnalism Independent
Ioana Avadani, Director Executiv
Asociaţia Jurnaliştilor din România
Cezar Ion, Preşedinte
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu