Poziţie faţă de propunerea senatorului Urban – Declaraţii de interese pentru jurnalişti

Organizaţiile semnatare condamnă amendamentul propus pe 2 februarie de senatorul PD-L Iulian Urban la legea de funcţionare a ANI prin care li se cere jurnaliştilor să prezinte declaraţii de interese către o agenţie guvernamentală.

Principiul că jurnaliştii ar trebui să depună declaraţii de interese a fost constant susţinut de organizaţiile de media, însă ca parte a procesului de autoreglementare a presei şi nu impus prin forţa legii. Am salutat decizia Clubului Român de Presă din 2007 de a introduce în Codul Deontologic obligaţia jurnaliştilor membri CRP să depună declaraţii de interese.
Codul Deontologic Unic promovat de un grup larg de organizaţii de media în 2009 conţine acelaşi principiu etic al necesităţii declarării conflictelor de interese.
Organizaţiile semnatare condamnă amendamentul propus pe 2 februarie de senatorul PD-L Iulian Urban la legea de funcţionare a ANI prin care li se cere jurnaliştilor să prezinte declaraţii de interese către o agenţie guvernamentală.
O astfel de măsură este abuzivă prin faptul că reglementează o activitate privată, ale carei venituri provin din surse private. Prin legea de funcţionare a ANI legiuitorul şi-a propus asigurarea „exercitării funcţiilor şi demnităţilor publice în condiţii de imparţialitate, integritate, trasparentă”(lg. 144/2007). Activitatea jurnalistică nu este nici o funcţie, nici o demnitate publică, cu excepţia serviciilor publice de radio şi televiziune şi a agenţiei Agerpress.
În spiritul transparenţei, dar şi pentru recâştigarea credibilităţii media, organizaţiile semnatare au derulat în ultimii ani o serie de activităţi menite tocmai să crească transparenţa industriei media, cu o atenţie specială acordată surselor de finanţare a media şi acţionariatului din industria de media. Menţionăm în acest sens proiectul derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie în anul 2006 care a presupus crearea unei baze de date cu proprietarii de media şi toate celelalte interese de afaceri ale acestora (www.mediaindex.ro).
De asemenea, am insistat pentru transpunerea în cadrul legislativ a principiului transparenţei, solicitând modificarea legii audiovizualului prin punerea la dispoziţia publicului a bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a contului de profit şi pierdere ale radiodifuzorilor, însă depinde de mediul politic şi de autorităţile statului să promoveze aceste solicitari la nivel de lege şi să le aplice.
Procesul de autoreglementare este singurul care are legitimitatea de a impune astfel de măsuri în interiorul breslei. Orice lege care impune jurnaliştilor obligaţii specifice demnitarilor publici este abuzivă. În egală măsură, presa trebuie să dea dovadă de mult mai multă transparenţă pentru a reface din prestigiul şi credibilitatea pierdute în ultimii ani, mai ales din cauza legăturilor cu mediul de afaceri sau cu mediul politic.
Facem un apel către proprietarii de media, dar şi către breasla jurnaliştilor să prevină astfel de iniţiative legislative prin asumarea şi aplicarea principiilor transparenţei în activitatea lor.
Cerem mediului politic să se abţina de la astfel de iniţiative ce încalcă drepturi individuale şi să îşi canalizeze atenţia asupra acelor măsuri care se adresează societăţilor comerciale care deţin media şi nu jurnaliştilor. Facilitarea accesului la informaţii privind structurile de proprietate ale media, relaţiile de afaceri ale acţionariatului din media, sursele de venit ale societăţilor comerciale care desfăşoară activităţi de media, legaturile financiare dintre instituţiile statului şi mass-media precum şi prevenirea concentrării pe piaţa de media prin reglementarea proprietăţii încrucişate sunt măsuri mult mai realiste, necesare şi la îndemana mediului politic.
Reamintim mediului politic că există o prevedere constituţionala netranspusă încă în nicio lege: Art. 30 (5) „Legea poate impune mijloacelor de comunicare în maăa obligaţia de a face publică sursa finanţării”.
De aceea solicităm Comisiei Juridice şi Parlamentului să respingă amendamentul. Solicitam o poziţie publică a PD-L cu privire la iniţiativa senatorului Urban. Solicitam Preşedintelui Băsescu şi PD-L, ca partid care l-a sprijinit în campanie, să-şi asume public „Pactul pentru garantarea libertăţii de exprimare” şi „Carta Europeană pentru Libertatea Presei” din noua postură de preşedinte şi respectiv partid de guvernământ. Considerăm că o măsură ce ar asigura transparenţa intereselor din media ar fi accesul gratuit la datele de la Registrul Comerţului.

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei
Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţie
Centrul pentru Jurnalism Independent

ANEXE
Codul Clubului Român de Presă
Art. 8 In exercitarea profesiei si in relatiile pe care le intretine cu autoritatile publice sau cu diverse societati comerciale, ziaristului ii sunt interzise intelegeri care ar putea afecta impartialitatea sau independenta sa. Implicarea ziaristului in orice negocieri privind vanzarea de spatiu publicitar este interzisa.
Nu trebuie acceptate nici un fel de privilegii, tratamente speciale, cadouri sau favoruri care pot compromite integritatea ziaristului.
Pentru a evita conflictele de interese, se recomanda ca ziaristul sa nu fie membru al vreunui partid politic si sa nu fie angajat ca informator sau ofiter acoperit al unui serviciu secret.
In spiritul independentei profesionale in realizarea materialelor publicate, se recomanda ca ziaristii sa depuna o declaratie de interese. Ziaristiilor care conduc redactii li se recomanda sa faca o declaratie publica, pe site-ul societatilor de presa, iar ziaristilor fara pozitii de conducere (incluzand liber-profesionisti i) li se recomanda sa depuna la conducerile profesionale si patronale ale societatilor de presa o astfel de declaratie, in regim confidential. In absenta unor asemenea declaratii, se va putea consemna ca jurnalistii in cauza nu se considera in situatie de conflict de interese.


Codul Deontologic Unic
3. CONFLICTE DE INTERESE
3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.