luni, 26 octombrie 2009

Certificatul de Bune Practici Jurnalistice (CBPJ)

Ce este
O dovadă a faptului că mass-media (publicaţia scrisă, postul TV sau radio sau web-site-ul) care îl deţine impune (prin reglementări interne, prin atitudinea managementului şi prin practica de zi cu zi) respectarea CDU (Codul Deontologic Unic) de către angajaţi şi colaboratori şi, pe cale de consecinţă, este o sursă de informare publică respectabilă şi credibilă.

Cui se acordă
Produselor jurnalistice care aparţin unor membri ai Grupului.
De asemenea ar putea fi acordat doar unui produs anume (supliment, secţiune, emisiune etc.) publicat într-o astfel de media care nu solicită certificarea integrală.

În ce condiţii se acordă
1. Publisherul este membru al Grupului.
2. Publisherul solicită acest certificat pentru respectivul produs sau mass-media.
3. În cazul în care solicitarea este pentru certificarea integrală a unei mass-media publisherul se obligă să facă distincţia clară între produsele jurnalistice şi alte produse (divertisment, ficţiune, artă etc.) publicate şi care nu respectă CDU.

Cum se foloseşte de către deţinător
Principala utilizare a CBPJ va fi pentru creşterea brandului prin asociere (asemănător cu BRAT dar cu impact incomparabil mai mare la public).
Astfel: produsul certificat CBPJ, va putea fi marcat corespunzător; se va putea uza de CBPJ în toate acţiunile şi toate formele de promovare, construcţie de brand etc., atât ale produsului cât şi ale publiserului; va putea fi folosit de publisher ori de câte ori consideră că este nevoie să-şi demonstreze buna-credinţă, inclusiv în justiţie.

Avantaje
1. De fiecare dată când va fi promovat CBPJ, el va promova şi ideile care stau la baza întregii nostre acţiuni. Prin promovarea CDU şi a spiritului său, CBPJ devine un mijloc ideal de educare a publicului pentru a discerne, aprecia şi căuta produsele media de calitate în defavoarea celor de tip tabloid.
2. Va permite elaborarea unei politici de sancţionare concretă – complemetară blamării publice – din partea Comisiei împotriva celor care încalcă CDU:
- Va putea fi elaborat un sistem de puncte de penalizare (asemănător sancţiunilor de circulaţie), care să poată duce, dacă este cazul, inclusiv la retragerea CBPJ.

De ex.: 3 puncte pentru orice abatere de la CDU cu posibilitatea de reducere până la 1 punct în caz de circumstanţe atenuante (condiţii speciale în care s-a produs abaterea, acţiunea ulterioară cu bună-credinţă pentru corectare etc.) dar şi de majorare nelimitată în caz de circumstanţe agravante (recidivă, încercarea de a obţine nemeritat avantaje competitive sau câştiguri materiale directe, încercarea de intimidare a părţii vătămate etc.). Punctele se cumulează şi, la 40 de puncte/an se retrage CBPJ. Punctele se prescriu după un an.
- Un produs căruia i-a fost retras CBPJ va putea fi re-certificat numai după ce publisherul aduce dovezi convingătoare că a depus eforturi concrete pentru remiederea problemelor care au dus la retragerea CBPJ. Un produs căruia i-a fost retras CBPJ pentru a treia oară nu va mai putea fi certificat niciodată.
- Comisia ar putea face publică în permanenţă (on-line) situaţia „punctajului” fiecărui produs certificat, alcătuind clasamente şi/sau ataşând punctajului un calificativ. De ex.: 0-6 pcte/an = EXCELENT, 7-12 pcte/an = FB, 13-20 pcte/an = B, 21-30 pcte/an = S, peste 30 pcte/an = NS.

GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE - document de poziție -

Prezentul document a fost elaborat in cadrul reuniunii Conventiei Organizatiilor de Media, desfasurata la Bucuresti, in zilele de 23 - 24 octombrie. La reuniune au participat reprezentantii organizatiilor membre COM, Asociatiei Jurnalistilor din Romania si ai Federatiei Romane a Jurnalistilor MediaSind. Participantii au convenit asupra urmatoarelor principii de organizare a GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE (mecanismul de implementare a setului unic de documente de autoreglementare):

Misiunea
GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE
isi propune să contribuie la imbunatatirea calitatii actului jurnalistic prin semnalarea publica si sanctionarea morala a derapajelor de natura deontologica de care se fac responsabili jurnalistii si companiile de presa si prin promovarea de programe de educatie in domeniul eticii jurnalistice si al consumului de presa.

Componenta
GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE
Grupul va fi compus din toate organizatiile care adopta Codul de bune practici. Fiecare organizatie va fi reprezentata de o persoana in cadrul Grupului.

Criterii de aderare la codul unic si la
GRUPUL PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Grupul este format, in primele 6 luni de functionare, dintr-un comitet de initiativa. Acestia vor deveni membri fondatori ai Grupului la infiintarea legala a acestuia. Pot adera companii de presa si organizatii neguvernamentale de media (asociatii, fundatii) si sindicate. Aderarea la comitetul de initiativa se face pe baza urmatoarelor documente: cerere tip de adeziune semnata si stampilata; 2 recomandari de la oricare dintre organizatiile membre in Conventia Organizatiilor de Media, AJR, CRP sau MediaSind (in momentul infiintarii legale, recomandarile vor fi date de organizatiile membre in Grup); o copie dupa actele constitutive ale asociatiei sau companiei.

Organizarea
GRUPULUI PENTRU BUNE PRACTICI JURNALISTICE

Dupa infiintare, Grupul va lua decizii printr-o comisie compusa din reprezentanti ai profesiei, ai societatii civile si ai publicului.
Obiectivul principal al activitatii comisiei va fi respectarea Codului Deontologic Unic, recunoascuta printr-un Certificat de Bune Practici Jurnalistice. Atributiile principale ale comisiei sunt: analizeaza incalcarile codului si comunica public concluziile acestor analize.
Grupul va elabora o carta a consumului de presa.

CODUL DEONTOLOGIC UNIC ÎN MASS MEDIA, adoptat la 24 octombrie 2009 - București

1. JURNALISTUL ŞI MASS-MEDIA
1.1 Jurnalistul este persoana care se ocupă de colectarea, fotografierea, înregistrarea, redactarea, editarea sau publicarea de informaţii referitoare la evenimente locale, naţionale, internaţionale de interes public, cu scopul diseminării publice, câştigându-şi traiul în proporţie semnificativă din această activitate.
1.2. Jurnalistul îsi va exercita profesia în scopul servirii interesului public, conform propriei sale conştiinţe şi în acord cu principiile prevăzute de normele profesionale şi prezentul Cod Deontologic.
1.3. În accepţiunea acestui cod, mass-media reprezintă totalitatea mijloacelor de informare în masă indiferent de platforma tehnologică, înfiinţate şi administrate în acest scop.

2. INTEGRITATE
2.1. Jurnalistul este dator să semnaleze neglijenţa, injustiţia si abuzul de orice fel.
2.2 Jurnalistul are dreptul de a fi informat, la angajare, asupra politicii editoriale a instituţiei mass media.
2.3. Jurnalistul are dreptul de a se opune cenzurii de orice fel.
2.4. Jurnalistul are dreptul la clauza de conştiinţă. El are libertatea de a refuza orice demers jurnalistic împotriva principiilor eticii jurnalistice sau a propriilor convingeri. Această libertate derivă din obligaţia jurnalistului de a informa publicul cu bună-credinţă.
2.5. Implicarea jurnalistului în orice negocieri privind vânzarea de spaţiu publicitar sau atragerea de sponsorizări este interzisă.

3. CONFLICTE DE INTERESE
3.1. Jurnalistul va evita să se afle într-o situaţie de conflict de interese. Instituţiile mass media vor asigura jurnalistului un mediu de lucru în care se practică o separare totală a activităţilor jurnalistice de cele economice.
3.2. Pentru a evita conflictele de interese, se recomandă ca jurnalistul să nu fie membru al vreunui partid politic.
3.3. Jurnalistului îi este interzis să fie informator sau ofiţer acoperit al unui serviciu secret.
3.4. Jurnalistul trebuie să depună anual o declaraţie de interese la conducerea instituţiilor mass-media la care este angajat sau cu care colaborează. Se recomandă ca mass-media să facă publice online respectivele declaraţii. Jurnalistul poate decide unilateral să îşi facă publică declaraţia de interese pe site-ul unei organizaţii profesionale.

4. CADOURI, SPONSORIZĂRI ŞI ALTE BENEFICII
4.1. Folosirea statutului de jurnalist şi a informaţiilor obţinute în exercitarea meseriei pentru a obţine beneficii personale sau în favoarea unor terţe părţi este inacceptabilă şi constituie o gravă încalcare a normelor deontologice.
4.2. Jurnalistul nu va accepta cadouri în bani, în natură sau orice alte avantaje care îi sunt oferite pentru influenţarea actului jurnalistic. Se permite acceptarea de materiale promoţionale sau a altor obiecte cu valoare simbolica. Dacă un jurnalist participă la deplasări în interes de serviciu la care a fost invitat, va face publică modalitatea de finanţare a deplasării.
4.3. În exercitarea profesiei şi în relaţiile pe care le întreţine cu autorităţile publice sau cu diverse persoane juridice de drept privat (societăţi comerciale, fundaţii, asociaţii, partide, etc), jurnalistului îi sunt interzise înţelegeri care ar putea afecta imparţialitatea sau independenţa sa.

5. CORECTITUDINE
5.1. Jurnalistul care distorsionează intenţionat informaţia, care face acuzaţii nefondate, plagiază, foloseşte fără drept fotografii sau înregistrari audio-video sau defăimează săvârşeşte abateri profesionale de maximă gravitate.
5.2. Jurnalistul va atribui citatele cu acurateţe. Citatele trebuie să fie exacte, iar în cazul citării parţiale, jurnalistul are obligaţia de a nu denatura mesajul persoanei citate.
5.3. În spiritul corectei informări a publicului, în cazul autorilor de produse jurnalistice care nu deţin statutul de jurnalişti profesionişti, se impune precizarea statutului acestora.
5.4. Este obligatorie separarea clară a produselor jurnalistice de cele realizate în scop publicitar. Materialele în scop publicitar vor fi marcate distinct şi vor fi prezentate astfel încât să nu poată fi confundate cu cele jurnalistice.

6. VERIFICAREA INFORMAŢIILOR
6.1. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a verifica informaţiile înainte de a le publica. Informaţiile false sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice să creadă că sunt false nu vor fi publicate.

7. RECTIFICAREA ERORILOR
7.1. Jurnalistul are datoria de a corecta cu promptitudine orice eroare semnificativă apărută în materialele publicate.
7.2. Dreptul la replică se acordă atunci când cererea este apreciată ca fiind îndreptăţită şi rezonabilă. Dreptul la replică se publică în condiţii similare cu materialul jurnalistic vizat, în cel mai scurt timp posibil. Dreptul la replică poate fi solicitat în termen de 30 de zile calendaristice de la apariţia produsului jurnalistic.

8. SEPARAREA FAPTELOR DE OPINII
8.1. În relatarea faptelor şi a opiniilor, jurnalistul va acţiona cu bună-credinţă.
8.2. Jurnalistul nu are dreptul să prezinte opinii drept fapte. Jurnalistul va face demersuri rezonabile pentru a separa faptele de opinii.
8.3. Jurnalistul trebuie să exprime opinii pe o bază factuală.

9. VIAŢA PRIVATĂ
9.1. Jurnalistul este dator să respecte dreptul la viaţa privată şi demnitatea persoanelor (inclusiv aspectele care ţin de familie, domiciliu şi corespondenţă).
9.2. Amestecul în viaţa privată este permis numai atunci când interesul public prevalează în faţa protecţiei imaginii persoanei. În astfel de cazuri, îi este permis jurnalistului să prezinte public fapte şi informaţii care privesc viaţa privată.

10. PROTECŢIA VICTIMELOR
10.1. Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi, refugiaţi, etc.).

11. PROTECŢIA MINORILOR
11.1. Jurnalistul va proteja identitatea minorilor implicaţi în evenimente cu conotaţie negativă (accidente, infracţiuni, dispute familiale, sinucideri, etc), inclusiv ca martori. În acest sens, înregistrările video şi fotografiile vor fi modificate pentru protejarea identităţii minorilor.
11.2. Fac excepţie situaţiile în care interesul public cere ca minorii să fie identificaţi. De asemenea, fac excepţie cazurile în care jurnalistul acţionează, cu acordul părinţilor sau tutorilor, în interesul superior al minorului.

12. DETALIEREA ELEMENTELOR MORBIDE
12.1. Jurnalistul va evita descrierea detaliate de tehnici şi metode infracţionale, tehnici suicidale, vicii şi nu va utiliza imagini violente şi alte elemente morbide. De asemenea, jurnalistul va evita să provoace, să promoveze şi să dezvolte subiecte de presă pe marginea unor evenimente morbide. Infracţiunile, crimele, terorismul, precum şi alte activităţi crude şi inumane nu trebuie încurajate sau prezentate într-un mod pozitiv.

13. DISCRIMINAREA
13.1. Jurnalistul este dator să nu discrimineze şi să nu instige la ură şi violenţă. Se vor menţiona rasa, naţionalitatea sau apartenenţa la o anumită comunitate (religioasă, etnică, lingvistică, sexuală, etc) numai în cazurile în care informaţia este relevantă în cadrul subiectului tratat.

14. PREZUMŢIA DE NEVINOVĂŢIE
14.1. Jurnalistul este dator să respecte prezumţia de nevinovătie, astfel încât nici un individ nu va fi prezentat drept făptuitor până când o instanţă juridică nu se va fi pronunţat, printr-o decizie definitivă şi irevocabilă.
14.2. Nu se vor aduce acuzaţii fără să se ofere posibilitatea celui învinuit să îşi exprime punctul de vedere. În cazul unor păreri divergente, jurnalistul va da publicităţii punctele de vedere ale tuturor părţilor implicate.

15. PROTECŢIA SURSELOR
15.1. Jurnalistul are obligaţia de a păstra confidenţialitatea surselor în cazul în care acestea solicită acest lucru, dar şi în cazul în care dezvăluirea identităţii surselor le poate pune în pericol viaţa, integritatea fizică şi psihică sau locul de muncă.
15.2. Protecţia secretului profesional şi a confidenţialităţii surselor este în egală măsură un drept şi o obligaţie al jurnalistului.

16. TEHNICI SPECIALE DE COLECTARE A INFORMAŢIILOR
16.1. Ca regulă generală, jurnalistul va obţine informaţii în mod deschis şi transparent. Folosirea tehnicilor speciale de investigaţie jurnalistică este justificată atunci când există un interes public şi când informaţiile nu pot fi obţinute prin alte mijloace.
16.2. Utilizarea tehnicilor speciale de investigaţie trebuie să fie menţionată explicit în momentul publicării informaţiilor.

sâmbătă, 24 octombrie 2009

Cod deontologic unic pentru presa românească

Presa din România şi-a stabilit regulile după care o să joace.
Pentru prima oară, reprezentanţii a peste 20 de asociaţii şi instituţii prezenţi la cea de a treia reuniune a Convenţiei Organizaţiilor de Media (COM) s-au pus de acord privind un set de reguli care are şanse să fie asumat de întreaga piaţă mass media.
Dezbaterile au avut loc în cadrul programului Autoreglementarea în media demarat în urmă cu un an şi jumătate. În toată această perioadă, la setul de reglementări au lucrat reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale de media, ai sindicatelor, ai organizaţiilor profesionale, ai patronatelor, autorităţilor publice, ai mediilor academice şi chiar ai publicului.

Toate acestea au ca rezultat un cod care unifică principiile deontologice pe care aceste organizaţii le promovau individual până acum.

De asemenea s-a hotărât înfiinţarea unui Grup pentru bune practici jurnalistice care va încerca să coalizeze toate forţele mass - media, de la jurnalişti şi investitori, până la analişti şi public.
Grupul îşi propune să contribuie la îmbunataţirea calităţii actului jurnalistic prin semnalarea publică a derapajelor de natură deontologică de care se fac responsabili jurnaliştii şi companiile de presă şi prin promovarea unor programe de educaţie în domeniul eticii jurnalistice şi al consumului de presă.
În perioada imediat următoare, organizaţiile care au aderat deja la Codul Unic îşi caută aliaţi în rândul ziariştilor, patronilor si al altor ONG-uri .

Ioana Avădani, director executiv, Centrul pentru Jurnalism Independent Bucureşti: “Codul este expresia dorinţei jurnaliştilor de a-şi face meseria onest şi în respectul interesului public. De capacitatea noastră de a-l implementa va depinde în viitor atât credibilitatea presei cât şi statutul social al profesiei. În pofida percepţiei larg răspândite, comportamentul etic în presă chiar face bine la afaceri”.
Cristi Godinac, preşedinte, MediaSind: “În această perioadă de criză este mai important ca niciodată să rămânem uniţi”.
George Ene, secretar general, Clubul Român de Presă: “Concluzia dezbaterii este că în acest moment toţi cei care lucrăm în media avem probleme. În acelaşi timp însă, aici am identificat şi nişte posibile soluţii. Rămâne să încercăm să le aplicăm”.
Cezar Ion, preşedinte, Asociaţia Jurnaliştilor din România: “Deja AJR şi CRP au făcut împreună progrese importante pentru autoreglementare din punctul de vedere strict al profesioniştilor media. Odată cu adoptarea Codului Unic, lucrurile au trecut la nivelul următor: societatea civilă şi-a găsit o voce unitară pentru rezolvarea problemelor existente în mass - media”.

Studiul sociologic privind autoreglementarea în mass-media din România, prima cercetare ştiinţifică de acest gen, realizată de CJI si ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei, cu sprijinul IMAS, poate fi accesat la http://www.cji.ro/articol.php?article=841 .

Documente:
- Codul deontologic unic
- document de poziţii privind Grupul pentru bune practici jurnalistice
- document în lucru privind Certificatul de bune practici jurnalistice.

Reuniunea Conventiei Organizaţiilor de Media cu tema ”Autoreglementarea în media - Sesiune de lucru III” a fost organizată de Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei şi Konrad Adenauer Stiftung - Media Program. Evenimentul s-a bucurat de sprijinul oferit de Open Society Institute.
Reuniunea COM face parte din proiectul Media Self-Regulation at Work finanţat de CEE Trust - Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe.

vineri, 23 octombrie 2009

Alegerile prezidențiale monitorizate de societatea civilă sibiană


Liga Jurnaliștilor din Sibiu, Fundația Comunității Sibiu, Asociația de Ajutor Familial PRO VITA Sibiu, Asociația Sibiu 2050 și Centrul pentru Jurnalism Independent București va derula și și în această toamnă un proiect de monitorizare media care va acoperii campania electorală prezidențială derulată prin intermediul publicațiilor cu apariție cotidiană din județul Sibiu.
Scopul monitorizării este acela de a realiza o imagine comparativă a infuziei de imagine pe care partidele politice și candidații înscriși în procesele electorale o realizează cu scopul de a atrage un număr cât mai mare de voturi. De asemenea, rezultatul monitorizării va asigura la final un instrument comparativ între forța de reflectare a fiecărui candidat și rezultatul electoral adjudecat de fiecare dintre candidați.
Monitorizărea alegerilor electorale prezidențiale se va derula în perioada 23 noiembrie și 6 decembrie 2009.
Monitorizarea alegerilor prezidențiale se află la cea de a V-a etapă după anul Capitală Culturală Europeană Sibiu 2007, alegerile locale și generale 2008 și alegerile euro-parlamentare 2009. Monitorizarea alegerilor prezidențiale va acoperi în mod tradițional publicitatea și reflectarea politică în media locale din județul Sibiu cu apariție cotidiană urmând o diferenţiere clară între promovarea marcată cu "publicitate electorală" şi cea fără marcaj.
Primele rezultate vor fi făcute publice între cele două tururi de scrutin şi după finalizarea turului II.

marți, 20 octombrie 2009

Curs Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice / D.L. 26 octombrie

"Tendinte demografice" suna sec. "Populatie si dezvoltare" la fel. Totusi, povestile care se ascund în spatele statisticilor vorbesc despre realitati care vor defini viitorul Romaniei pentru urmatorii 50 de ani: scaderea natalitatii, migratie, starea de sanatate a populatie. Dar articolele care prezinta aceste date si impactul lor nu trebuie sa fie seci - pot fi profunde, dinamice si memorabile. Aflati ce spun statisticile si cum le puteti transforma în articole importante la cursul organizat la Targu Mures de Centrul pentru Jurnalism Independent cu asistenta din partea UNFPA, Fondul ONU pentru Populatie.

Cursul cu tema: Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice se adreseaza jurnalistilor din Targu Mures si orasele invecinate, interesati de domeniul demografic si de implicatiile sale sociale, politice, economice si asupra sanatatii.

El va fi sustinut de Georgiana Ilie si Cristian Lupsa, jurnalisti freelance. Cursul este gratuit si se va desfasura la Targu Mures, duminica, 1 noiembrie.
Pentru înscriere sunt necesare urmatoarele documente:- un CV- un text care sa identifice si sa dezvolte, în cateva propozitii, una-doua tendinte demografice din zona geografica pe care jurnalistul o acopera. (Ideal, tendinte pe care jurnalistul si-ar dori sa le exploreze în materiale viitoare.)

Înscrierile se trimit pe email (staff@cji.ro) sau pe fax (021 311 13 75); persoana de contact: Carmen Macavei. Data limita de primire a inscrierilor este luni, 26 octombrie a.c., ora 20.00. Jurnalistii selectionati vor primi detaliile organizatorice in cursul zilei de miercuri, 28 octombrie a.c.

Descriere curs: "Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice" Romania a trecut recent de la o criza a fortei de munca la o criza a pietei muncii. În 2007, industria constructiilor anunta ca avea nevoie de 400.000 de muncitori. În prezent, rata somajului e 6 la suta si e în crestere. Iar tabloul se afla în continua schimbare din cauza recesiunii economice: e posibil ca emigrantii romani sa înceapa sa se întoarca în tara, imigrantii din Est sa continue sa vina în Romania în cautarea unui trai mai bun si tinerii absolventi sa nu îsi gaseasca locuri de munca, toti îngrosand numarul somerilor. Dar ce înseamna aceste cifre? Ce fel de tendinte indica? Cum le interpretam? Cum influenteaza indicii de fertilitate si de mortalitate? Cum schimba previziunile demografice care avertizeaza ca în 2050 un contribuabil va sustine noua cetateni? Si cum pot jurnalistii sa îi ajute pe cititori sa înteleaga cum se reflecta aceste schimbari în viata de zi cu zi? Aflati la cursul „Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice”. Efectele crizei asupra evolutiei migratiei în Romania reprezinta doar unul dintre subiectele pe care le vom aborda pe parcursul zilei de curs. Vom mai vorbi despre fertilitate si felul în care afecteaza sistemul de educatie; despre cauzele mortalitatii premature si schimbarile pe care trebuie sa le faca sistemul de sanatate; despre munca la negru si cea neînregistrata si viitorul sistemului de asigurari sociale. Dar, mai ales, vom vorbi despre cum aceste date au consecinte în cele mai diverse aspecte ale vietii noastre.

luni, 19 octombrie 2009

CJI anunta extinderea termenului de inscriere pentru urmatoarele cursuri / D.L. 23 octombrie 2009



1. Stirea - Tehnici de redactare si scriere; trainer: Marian Chiriac, jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani
2. Jurnalism online; trainer - George Hari Popescu, jurnalist freelancer & asistent universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii Bucuresti
3. Jurnalism de investigatie; trainer - Liviu Avram, Redactor sef adjunct Adevarul
4. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean, Editor - prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over stirile Pro TV

Cursurile se vor desfasura la sediul CJI incepand cu 27 octombrie 2008.


Durata cursurilor variaza intre 15 si 20 de ore de predare, structurate in sedinte saptamanale sau in workshop-uri, in functie de curs. Taxa de participare este de 300 RON si poate fi achitata si in maxim 5 rate pentru cursurile saptamanale.
Inscrierile se fac cu CV, Scrisoare de intentie sau un eseu (in functie de cursul ales) la sediul CJI, din Bvd-ul Regina Elisabeta nr 32 (52), etaj 1, sector 5 (langa P-ta Kogalniceanu) , prin fax la 311.11.76 sau e-mail: carmen@cji.ro
Termenul limita de depunere a inscrierilor este 23 octombrie 2009.

Detalii suplimentare la tel. 311.13.75 si 311.13.77 sau la http://www.cji.ro/articol.php?article=835

miercuri, 14 octombrie 2009

Curs Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice, D.L. 19 octombrie

"Tendinte demografice" suna sec. "Populatie si dezvoltare" la fel. Totusi, povestile care se ascund în spatele statisticilor vorbesc despre realitati care vor defini viitorul Romaniei pentru urmatorii 50 de ani: scaderea natalitatii, migratie, starea de sanatate a populatie. Dar articolele care prezinta aceste date si impactul lor nu trebuie sa fie seci - pot fi profunde, dinamice si memorabile. Aflati ce spun statisticile si cum le puteti transforma în articole importante la cursul organizat la Craiova de Centrul pentru Jurnalism Independent cu asistenta din partea UNFPA, Fondul ONU pentru Populatie.

Cursul cu tema: Populatie si dezvoltare: cum sa scrii despre tendintele demografice se adreseaza jurnalistilor din Iasi interesati de domeniul demografic si de implicatiile sale sociale, politice, economice si asupra sanatatii. El va fi sustinut de Georgiana Ilie si Cristian Lupsa, jurnalisti freelance. Cursul este gratuit si se va desfasura la Craiova, sambata, 24 octombrie. (Un curs similar va fi organizat în cursul lunii octombrie si la Tg. Mures)Pentru înscriere sunt necesare urmatoarele documente:- un CV- un text care sa identifice si sa dezvolte, în cateva propozitii, una-doua tendinte demografice din zona geografica pe care jurnalistul o acopera. (Ideal, tendinte pe care jurnalistul si-ar dori sa le exploreze în materiale viitoare.)

Înscrierile se trimit pe email (staff@cji.ro) sau pe fax (021 311 13 75); persoana de contact: Carmen Macavei.

Data limita de primire a inscrierilor este luni, 19 octombrie a.c., ora 20.00. Jurnalistii selectionati vor primi detaliile organizatorice in cursul zilei de miercuri, 21 octombrie a.c.

Descriere curs: "Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice"Romania a trecut recent de la o criza a fortei de munca la o criza a pietei muncii. În 2007, industria constructiilor anunta ca avea nevoie de 400.000 de muncitori. În prezent, rata somajului e 6 la suta si e în crestere. Iar tabloul se afla în continua schimbare din cauza recesiunii economice: e posibil ca emigrantii romani sa înceapa sa se întoarca în tara, imigrantii din Est sa continue sa vina în Romania în cautarea unui trai mai bun si tinerii absolventi sa nu îsi gaseasca locuri de munca, toti îngrosand numarul somerilor.Dar ce înseamna aceste cifre? Ce fel de tendinte indica? Cum le interpretam? Cum influenteaza indicii de fertilitate si de mortalitate? Cum schimba previziunile demografice care avertizeaza ca în 2050 un contribuabil va sustine noua cetateni? Si cum pot jurnalistii sa îi ajute pe cititori sa înteleaga cum se reflecta aceste schimbari în viata de zi cu zi?Aflati la cursul „Populatie si dezvoltare: Cum sa scrii despre tendintele demografice". Efectele crizei asupra evolutiei migratiei în Romania reprezinta doar unul dintre subiectele pe care le vom aborda pe parcursul zilei de curs. Vom mai vorbi despre fertilitate si felul în care afecteaza sistemul de educatie; despre cauzele mortalitatii premature si schimbarile pe care trebuie sa le faca sistemul de sanatate; despre munca la negru si cea neînregistrata si viitorul sistemului de asigurari sociale. Dar, mai ales, vom vorbi despre cum aceste date au consecinte în cele mai diverse aspecte ale vietii noastre.

marți, 13 octombrie 2009

Un nou raport relatează despre încălcări flagrante ale drepturilor omului comise de către poliţie în aprilie 2009 şi necesitatea efectuării justiţiei

Contact:
Victor Munteanu: vmunteanu@soros. md
Clarisa Bencomo: clarisabencomo@ gmail.com
Luis Montero: luis.montero@ osf-eu.org

Chişinău, 13 octombrie 2009 – Poliţia moldovenească a bătut şi supus relelor tratamente cel puţin 300 de protestatari paşnici din numărul total de aproximativ 700 de persoane reţinute în urma alegerilor parlamentare din aprilie, se spune într-un raport lansat astăzi de către Fundaţia Soros – Moldova. În cel puţin 112 cazuri relele tratamente au fost aplicate în incinta comisariatelor de poliţie.
Raportul "Sub acoperirea impunităţii" documentează mărturiile mai multor persoane bătute, lipsite de somn şi agresate verbal de către colaboratorii de poliţie ca urmare a participării lor la demonstraţiile din aprilie. Raportul constituie cea mai completă sursă de informaţii disponibile până în prezent cu privire la numărul de persoane reţinute de poliţie în timpul evenimentelor din aprilie.
"Guvernul Republicii Moldova trebuie să acţioneze rapid pentru a identifica şi a trage la răspundere acele persoane de la toate nivelele de guvernare care au participat, au ordonat sau au supravegheat actele de încălcare a drepturilor omului", a spus Clarisa Bencomo, expert internaţional în domeniul drepturilor omului şi autorul raportului.
Demonstraţiile paşnice împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din aprilie s-au transformat în acţiuni violente după ce un număr mic de demonstranţi au început să arunce cu pietre în poliţie. Autorităţile au întreprins prea puţine eforturi pentru a controla persoanele violente din mulţimea paşnică, iar în seara zilei de 7 aprilie au început o campanie oribilă de arestări în masă, care a durat câteva zile.
Raportul abundă de mărturii de genul: "…Timp de trei zile nu am primit mâncare. Am fost interogate, întrebate cărui partid aparţineam şi cine ne-a plătit ca să venim. Au folosit presiunea psihologică pentru a încerca să ne sperie. Unul a spus: "Nu îţi dai seama că ei v-au folosit ca pe un prezervativ? "
Raportul oferă, de asemenea, un şir de recomandări pentru noul guvern cu scopul de a opri impunitatea şi a restabili încrederea în sistemul de justiţie. Fundaţia recomandă crearea unei comisii independente publice care să continue investigarea evenimentelor din luna aprilie, să facă recomandări publice pentru implementarea reforme necesare, si să promoveze responsabilitatea.
Autorităţile moldoveneşti au negat faptul că ofiţerii de poliţie au fost implicaţi în abuzuri pe scară largă împotriva demonstranţilor şi a reţinuţilor. Procurorii au întârziat nejustificat pornirea investigaţiilor penale, au respins în mod arbitrar reclamaţiile de abuz din partea poliţiei şi, pe alocuri, s-au angajat în intimidarea victimelor şi avocaţilor care au perseverat în înaintarea reclamaţiilor împotriva poliţiei.
Raportul în limbile engleză, română şi rusă este disponibil pe site-ul Fundaţiei: www.soros.md

Informatia de interes public – un drept fundamental si o responsabilitate pe masura

Institutul pentru Politici Publice (IPP) si Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) dau publicitatii rezultatele celui mai recent studiu privind aspecte concrete din aplicarea în prezent, în Romania, a legii liberului acces la informatii de interes public, legea nr. 544/2001. Studiul a fost realizat plecând de la un sondaj de opinie comandat de catre IPP si aplicat în perioada 22 - 29 aprilie a.c. pe un esantion national reprezentativ la nivelul cetatenilor României, în cadrul unui proiect mai larg, cu finantare din partea Uniunii Europene prin programul Phare 2006 - Cresterea rolului societatii civile în procesul de integrare a României.
Pe lânga rezultatele sondajului de opinie, în studiu au fost luate în considerare si opiniile societatii civile din Bucuresti si din tara, respectiv opiniile unui esantion de peste 250 de autoritati publice locale, de la toate nivelele administrative, chestionate direct de catre IPP si CJI în lunile martie si aprilie a.c.

Principalele concluzii ale studiului, rezultând din compararea opiniilor tuturor celor intervievati, arata ca:
· Majoritatea celor care au înaintat solicitari de informatii de interes public în 2008 este reprezentata de cetateni (57%), urmati de societati comerciale (27%), în timp ce organizatiile neguvernamentale reprezinta abia 2% din numarul de solicitanti de informatii de interes public în România;
· Existau înca în 2008, institutii care practicau o adevarata "taxa pe transparenta", percepând tarife exagerate, în opinia noastra, pentru costul serviciilor de copiere: de exemplu, Primaria Municipiului Sfântu Gheorghe – 5 lei/pag. A4, Primaria Municipiului Iasi – 3 lei/pag. A4, Primaria Municipiilor Bacau si Drobeta Turnu Severin – 2 lei/pag. A4;
· Nu toate organizatiile neguvernamentale locale chestionate cu privire la perceptia utilitatii instrumentului legal care garanteaza liberul acces la informatii de interes public auzisera despre existenta legii. În schimb, majoritatea jurnalistilor din presa locala care au raspuns chestionarului transmis de CJI au declarat ca au auzit despre legea accesului la informatii de interes public si au uzat de prevederile ei cel putin o data.
· În ceea ce priveste cetatenii României, 39% dintre acestia au auzit despre legea privind liberul acces la informatii de interes public, în timp ce 1 din 5 români declara ca s-au si folosit de prevederile legii pentru a solicita informatii autoritatilor.

De asemenea, printre actualele obstacolele sesizate în aplicarea legislatiei privind accesul cetatenilor la informatiile de interes public se numara:
Sistemul defectuos de management al datelor în institutii si lipsa unui circuit predictibil al informatiei; Abuzul institutiilor în ceea ce priveste distinctia informatii de interes public – date cu caracter personal; Lipsa unor sanctiuni consistente în cazul nerespectarii legii; Necunoasterea legii de catre cei cu functii alese.

Toate aceste concluzii au fost supuse recent unei dezbateri publice de catre IPP, prilej cu care reprezentantii Agentiei pentru Strategii Guvernamentale (ASG), ai departamentelor de specialitate de la nivelul ministerelor, al Parlamentului, ai autoritatilor publice locale, dar si membrii ai societatii civile, au ajuns la urmatoarele principale concluzii care reclama actiune imediata din partea autoritatilor:
· Necesitatea reglementarii printr-un act normativ a costurilor de copiere a documentelor, în sensul uniformizarii acestora;
· Lipsa minimelor cunostinte privind drepturile si libertatile cetatenesti la nivelul educatiei preuniversitare (liceu). Totodata, participantii la dezbateri au propus implicarea imediata a Ministerului Educatiei pentru introducerea unor materii de specialitate în curricula pentru liceu (educatie civica).
· Nevoia de extindere a categoriilor de informatii pe care autoritatile/institutiile publice ar trebui sa le publice din oficiu, în special în privinta informatiilor care privesc cheltuirea banilor publici (planurile si contractele de achizitii încheiate de autoritati, împrumuturi contractate etc.).

IPP si CJI vor urmari în continuare respectarea angajamentelor de catre autoritatile prezente la dezbatere, încurajând reprezentantii societatii civile sa monitorizeze constant aplicarea legii, nu numai în Bucuresti si în alte câteva orase importante ci în toate regiunile tarii.

Studiul Informatia de interes public – un drept fundamental si o responsabilitate pe masura va fi disponibil în curînd pe site-urile IPP si CJI.

vineri, 9 octombrie 2009

Presa, criza şi etica în dezbatere la Sibiu


Centrul pentru Jurnalism Independent și Fundaţia "Konrad Adenauer" au deschis azi, la Sibiu, seminarul cu tema "Cât de importantă mai este etica jurnalistică în perioada de criză?". 20 jurnaliști din întreaga ţară, din media locale şi centrale, dezbat pentru două zile starea de "sănătate" a presei în momente de criză.
Dezbaterile de la Sibiu sunt moderate de Ioana Avădani - directorul Centrului pentru Jurnalism Bucureşti, George Ene - Clubul Român de Presă Bucureşti şi Dirk Forger - Fundația Konrad Adenauer.
Dezbaterile de la Sibiu se vor încheia sâmbătă la orele amiezii.

joi, 8 octombrie 2009

Născut în ‘89, D.L. 31 decembrie a.c.

V-ați născut în anul 1989, anul în care a căzut Cortina de Fier. Acum vă invităm să vă prezentați opiniile asupra modului în care a evoluat viața în țara dumneavoastră în ultimii 20 de ani de schimbări importante, într-un eseu care să nu aibă mai mult de 1.500 de cuvinte.
Un juriu internațional, format din scriitori de marcă, va selecta finaliștii, aceștia urmând a fi invitați la o ceremonie de premiere la Londra.
Premiul întâi constă într-un stagiu de practică de o săptămână la Financial Times.
Alte premii vor fi acordate de UniCredit Group.
Cele mai bune eseuri vor fi publicate într-o publicație specială.
Vă rugam să trimiteți eseul dumneavoastră fie în română, engleză sau rusă la adresa de e-mail bornin89@ebrd.com până la data de 31 decembrie 2009.
Pentru informații suplimentare accesați site-ul : www.ebrd.com/bornin89

luni, 5 octombrie 2009

CJI lanseaza o noua sesiune de cursuri, D.L. 15 octombrie 2009

Centrul pentru Jurnalism Independent anunta lansarea unei noi serii de cursuri, deschise jurnalistilor, studentilor la jurnalism sau la facultati cu specific apropiat.

Noua oferta cuprinde urmatoarele cursuri:
1. Stirea – Tehnici de redactare si scriere; trainer: Marian Chiriac, jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani
2. Jurnalism online; trainer – George Hari Popescu, jurnalist freelancer & asistent universitar la Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii a Universitatii Bucuresti
3. Jurnalism de investigatie; trainer – Liviu Avram, Redactor sef adjunct Adevarul
4. Jurnalism si PR in campania electorala; trainer – Cosmin Pacuraru, Consultant media
5. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean, Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over stirile Pro TV
6. Vocea din spatele stirii. Voice-over/prezenta re radio si TV; trainer – Alina Barbu, Voice-over Stirile Pro TV & Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM

Cursurile se vor desfasura la sediul CJI incepand cu 20 octombrie 2008. Durata cursurilor variaza intre 15 si 20 de ore de predare, structurate in sedinte saptamanale sau in workshop-uri, in functie de curs. Taxa de participare este de 300 RON si poate fi achitata si in maxim 5 rate pentru cursurile saptamanale.
Inscrierile se fac cu CV, Scrisoare de intentie sau un eseu (in functie de cursul ales) la sediul CJI, din Bvd-ul Regina Elisabeta nr 32 (52), etaj 1, sector 5 (langa P-ta Kogalniceanu) , prin fax la 311.11.76 sau e-mail: carmen@cji.ro
Termenul limita de depunere a inscrierilor este 15 octombrie 2009.
Detalii suplimentare la tel. 311.13.75 si 311.13.77 sau la http://www.cji. ro/articol. php?article= 827
Persoana de contact: Carmen Macavei, asistent executiv.

CURSURI CJI – TOAMNA 09 / DETALII
1. Stirea – Tehnici de redactare si scriere; trainer – Marian Chiriac (jurnalist freelancer/ Asociatia de Investigatii Media in Balcani) – marti, 10.00 – 12.00, 10 sedinte saptamanale;
- data inceperii: 20.10.2008
- curs de initiere - taxa: 300 RON.
- grupa optima – 15 - 20 cursanti; sala de curs A/B

2. Jurnalism online; trainer – George Hari Popescu (jurnalist freelancer & asistent universitar FJSC) – luni - vineri, 17.00 – 20.00, 5 sedinte in perioada 9 – 13 noiembrie a.c.;
- data inceperii: 9.11.2008.
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON.
- grupa optima – 10 cursanti; sala de curs A/B

3. Jurnalism de investigatie; trainer – Liviu Avram (Redactor sef adjunct Adevarul)
– vineri, 11.00 – 13.00, 10 sedinte saptamanale.
- data inceperii: 30.10.2008.
- curs specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima - 15 cursanti; sala de curs A

4. Jurnalism si PR in campania electorala; trainer – Cosmin Pacuraru (Consultant media)
– marti - joi, 12.00 – 18.00, 3 sedinte in perioada 20 – 22 octombrie a.c.
- data inceperii: 20.10.2008.
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima - 15 cursanti; sala de curs A/B

5. Radio. Secretele meseriei; trainer: Andrada Fiscutean (Editor – prezentator de stiri Radio Pro FM & Voice-over Stirile Pro TV)
- 1 weekend, 18 ore (perioada: 31 octombrie – 1 noiembrie a.c.)
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima – 15 cursanti; sala de curs A

6. Vocea din spatele stirii. Voice-over/prezenta re radio si TV; trainer – Alina Barbu (Voice-over Stirile Pro TV & Editor – prezentator de Stiri Radio Pro FM)
- 1 weekend, 18 ore (perioda: 7 - 8 noiembrie a.c.).
- jurnalism specializat - taxa: 300 RON;
- grupa maxima – 15 cursanti; sala de curs A.

Mai multe informatii la http://www.cji. ro/articol. php?article= 827

vineri, 2 octombrie 2009

SE CAUTA JURNALISTI: Cluj, Tg Mureș

Saptamanal regional pe cale de aparitie cauta colaboratori (Cluj, Tirgu Mures) pentru urmatoarele posturi: redactor, fotograf, documentarist.

Cerinte:
- studii superioare sau statut de student
- cunostinte de limbi straine, germana si maghiara constituind un avantaj
- abilitati jurnalistice
Experienta nu e decisiva, creativitatea da!

Cei interesati sunt rugati sa trimita un Curriculum Vitae pe adresa angajamredactori@yahoo.com