Iran: 25 jurnalisti si angajati ai ziarului lui Moussavi au fost arestati

In jur de 25 de jurnalisti si angajati ai cotidianului iranian Kalemeh Sabz, detinut de candidatul la presedintie Mir Hossein Moussavi, invins de Mahmoud Ahmadinejad, au fost arestati, a anuntat miercuri un membru al conducerii ziarului, citat de AFP, transmite NewsIn.

Detalii la http://www.romanialibera.ro/a157934/iran-25-jurnalisti-si-angajati-ai-ziarului-lui-moussavi-au-fost-arestati.html

DE INTERES - Media Sustainability Index 2009!

Cei interesaţi de situaţia presei in Europa şi în lume pot gasi informaţii la http://www.irex.org/index.asp

Partidele politice impiedica reforma televiziunii si radioului public

24.06.2009

ActiveWatch – Agentia de Monitorizare a Presei si Centrul pentru Jurnalism Independent condamna respingerea de catre Parlament a proiectului de lege pentru modificarea legii de functionare a serviciilor publice de radio si televiziune
Respingerea de catre plenul Camerei Deputatilor, prin votul negativ al PSD, PNL si UDMR, a proiectului de lege initiat de Raluca Turcan demonstreaza inca o data lipsa de vointa a clasei politice pentru depolitizarea serviciilor publice de radio si televiziune. Iresponsabilitatea politicienilor risca sa prelungeasca o situatie ce nu are alta perspectiva decat distrugerea televiziunii publice, aflata intr-o criza financiara, institutionala si de credibilitate fara precedent.
Preocupati de impartirea conducerilor celor doua institutii, politicienii au uitat ca principala cauza a problemelor care macina de 20 de ani cele doua institutii este legea de functionare a acestora, lege care permite influenta politicului in managementul instituional si, adeseori, in continutul editorial. Paradoxal, desi toate partidele parlamentare s-au plans, pe rand - mai ales atunci cand s-au aflat in opozitie - de efectele nefaste ale politizarii televiziunii si radioului public, prin votul de ieri acestea demonstreaza ca statu-quo-ul ramane situatia ideala pentru mediul politic romanesc deoarece permite oricarei majoritati parlamentare sa aiba la discretie cele doua institutii.
In urma cu peste patru ani, presedintele Basescu si liderii fostei aliante DA clamau dorinta lor de a depolitiza cele doua institutii supuse unui sistematic viol politic dupa 1990. Adoptarea legii a facut parte din platforma electorala a presedintelui Basescu si din programul de guvernare al guvernului Tariceanu. Procesul modificarii legii de functionare a SRTV si SRR, pornit in ianuarie 2005 la initiativa unui grup de organizatii neguvernamentale si a unor jurnalisti din cele doua institutii, a starnit entuziasmul firesc al celor care isi doresc reforma si independenta acestor servicii publice. Din pacate, bunele intentii ale clasei politice s-au epuizat in iunie 2006, cand proiectul de lege initiat de Raluca Turcan si votat de Camera Deputatilor a fost ingropat in sertarele Comisiei de Cultura, arte si mass media a Senatului. In mai 2008, membrii Comisiei respective au respins proiectul de lege, punand capat ‘procesului depolitizarii’ televiziunii si radioului public. Intre timp, acest proces mai primise o lovitura in iunie 2007 cand, in premiera, un om politic cu functie executiva in conducerea unui partid (Alexandru Sassu) a fost numit Presedinte Director General al SRTV. Numirea a fost rezultatul unor negocieri pe sub masa, facute de PNL si PSD.
Procesul modificarii legii a fost reluat anul acesta de Raluca Turcan, fiind supus consultarii publice. Desi proiectul mai poate fi imbunatatit, ultima varianta a proiectului Turcan propune mecanisme de protectie a celor doua institutii impotriva controlului politic, cum ar fi:
Eliminarea posibilitatii demiterii Consiliului de Administratie (CA) daca se respinge raportul anual de activitate de catre Parlament
Separarea functiei de Presedinte Director General in Presedinte si Director General
Audit independent obligatoriu, plus posibilitatea infiintarii unei comisii de evaluare editoriala care sa analizeze anual respectarea misiunii publice
Definirea unor criterii de competenta si incompatibilitate pentru membrii CA
Definirea rolului si misiunii de serviciu public si accentuarea responsabilitatii publice a celor doua institutii in detrimentul intereselor comerciale
Echilibrarea componentei politice din CA cu includerea unor reprezentanti ai societatii civile
Prelungirea mandatului membrilor CA la 5 ani, pentru ca acesta sa nu se mai suprapuna circuitului electoral

Facem un nou apel la responsabilitatea clasei politice si atragem atentia asupra necesitatii reformarii si depolitizarii televiziunii si radioului public, tinand cont de misiunea de serviciu public a acestora si facand abstractie de orice negocieri politice privind impartirea posturilor din conducerile cele doua institutii.

Contact:
ActiveWatch – AMP: 0729 199 393; 021 313 40 47 razvan@mma.ro
CJI: 0723 508 278

La Sibiu, presa nu este nici prea, nici foarte ... dar cu probleme!

Marți, 23 iunie 2009, la Sibiu presa locală și-a spus păsurile în cadrul unei reuniuni organizate de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Ioana Avădanii (CJI) şi George Ene, Clubul Român de Presă, au ascultat cum este presa dar mai ales cum se face presă la Sibiu. Discuţiile, off the record, rămân aşa. La fel cum şi multe dintre problemele existente nu vor fi remediate prea curând.

Măcar acum avem şi o formă oficială a realităţii presei locale.

DEZBATERE - Dreptul la buna guvernare

Stimati colegi,

Va invitam sa participati la o discutie informala pe tema "Dreptul la buna guvernare", cu Ioana Avadani (CJI) si George Ene (Clubul Roman de Presa), traineri in acest program.

Intilnirea se va desfasura marti, 23 iunie, incepind cu orele 17:00, la Hotel Continental Forum din Sibiu.
In cadrul discutiilor ne propunem sa abordam urmatoarele subiecte generale:
- Cum functioneaza "statul de drept" la nivel local? Este legislatia cunoscuta si implementata? Cit de important este "factorul subiectiv" in buna functionare a administratiei locale?
- Care sunt problemele cu care se confrunta mass-media locale (atit jurnalistii cit si companiile de media)? Exista presiuni politice, economice sau de alte natura asupra presei?
- Cit continut "local" se mai gaseste in mass-media locale? Sunt televiziunile locale pregatite pentru procesul de digitalizare? Pot ziarele si saptaminalele locale fruniza informatia locala "pierduta" de audiovizual prin procesul de afiliere la retelele nationale?
- Care sunt problemele cu care se confrunta mass-media locale in contextual crizei economice? Disparitii de publicatii, "migrari" pe net, reduceri de personal, etc…
Totodata, ne intereseaza ce activitati si programe pot intreprinde CJI si partenerii sai pentru a raspunde nevoilor jurnalistilor din presa locala.
Estimam ca intilnirea va dura doua ore si ne dorim sa aiba un caracter colegial, informal si extrem de practic. Speram ca invitatia noastra va va stirni interesul. Asteptam confirmarea participarii dumneavoastra la adresa ioana@cji.ro.

Intilnirea este realizata cu sprijinul Ligii Jurnalistilor din Sibiu.

Parlamentul fără de lege sau cum România iese din Europa

Guvernul României a încercat în ultimele 3 luni, prin toate mijoacele, să nu respecte procedura normală de adoptarea a legilor. Acesta a sfidat astfel atât cetăţenii şi Parlamentul României, cât si Uniunea Europeană. Aceasta este concluzia conferinţei de presă susţinută de coaliţia „Opriţi Codurile!”.
Coaliţia s-a adresat în cursul zilei de astăzi oficialităţilor europene pentru a primi răspunsuri la nedumeririle ivite în ultima perioadă la nivelul societăţii civile din România cu privire la necesitatea dezbaterii în societate a proiector de coduri.
„Preşedintelui şi vicepreşedinţilor CE li se solicită formal punctul de vedere în ceea ce priveşte modalitatea prin care guvernanţii trec peste prevederi legislative convenite cu Uniunea Europeană, tocmai pentru a realiza – aşa cum justifică aceştia – dezideratul Uniunii, în scopul obţinerii unui calificativ pozitiv pe evoluţia reformei din justiţie în raportul de ţară ce urmează a fi publicat în cursul acestui an, scrisoarea căutând să aducă în atenţia liderilor europeni tocmai situaţia generată de controversata Ordonanţă de Urgenţă nr. 61/2009”, a declarat Georgiana Iorgulescu, directorul executiv al Centrului de Resurse Juridice.
Totodată, membrii coaliţiei doresc şi clarificări în ceea ce priveşte importanţa pe care Comisia o acordă asupra realizării studiilor de impact, precum şi o dată estimativă la care CE preconizează că va face public raportul pe ţară.
Menţiuni suplimentare în ceea ce priveşte Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2009 au fost făcute şi de către Diana-Olivia Hatneanu, directorul executiv al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din România – Comitetul Helsinki.
„Ordonanţa este una cu adresă. Dacă vreţi să arătaţi pe cineva cu degetul pentru aceasta ordonanţa, coaliţia „Opriţi Codurile!” este principalul vinovat. Prin această ordonanţă Guvernul ne-a dat dreptate – legea cerea studii de impact. Nu vedem alt motiv pentru care să fie nevoie invenţia acestei hotărâri de Guvern, prin care se elimină necesitatea studiilor de impact. În acelaşi timp, ne-au dat dreptate şi în ceea ce priveşte problemele de conţinut ale codurilor. Dacă acestea nu aveau probleme, nu era nevoie de o lege care să permită modificări ale acestora înainte de intrarea în vigoare. Dacă aveam studiile de impact, atunci nu mai ajungeam să avem modificări la modificări. Este un cerc vicios din care guvernanţii nu doresc să iasă”, a arătat Hatneanu.
Dacă în modificările aduse legislaţiei în 2007 se argumenta că studiile de impact sunt necesare „în vederea îmbunătăţirii calităţii normelor juridice, în scopul alinierii la legislaţiile Statelor membre ale Uniunii Europene”, prin intermediul cărora autorul să poată anticipa avantajele şi dezavantajele diverselor opţiuni pe care le are la dispoziţie, doi ani mai târziu, în 2009, Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti justifică modificările aduse Legii nr. 24/2000 prin faptul că „practica din ultimii ani a arătat că există acte normative adoptate care nu au intrat în vigoare şi care nu mai pot fi aplicate, având în vedere că acestea nu mai corespund realităţilor societăţii româneşti”, aceasta în contextul în care aceeaşi expunerea de motive din 2007 arăta că „elaborarea studiilor de impact va permite estimarea atât a costurilor, cât şi a beneficiilor ce ar putea fi generate în plan economic ori social prin adoptarea proiectului de lege, precum şi evidenţierea dificultăţilor care ar putea apăra în procesul de punere în practică a viitoarelor norme legale”.
„Noi înţelegem că singura urgenţă pe care o au guvernanţii este să ne scoată urgent din Europa, altfel nu inţelegem de ce o astfel de Ordonanţa «de urgenţă» a stat o săptămână într-un sertar din Guvern, până să fie trimisă la Monitorul Oficial. Probabil din cauza alegerilor, nu ştim. Tot acest proces a avut loc în secret. Noi am aflat de ea după ce a fost publicată în Monitor, nu s-a aflat nicăieri pe vreo ordine”, a mai adăugat Hatneanu.
Tot astăzi au fost prezentate şi comentarii făcute de organizaţiile membre ale coaliţiei asupra conţinutului celor două coduri asupra cărora Guvernul urmează să îşi angajeze răspunderea.
„Am fost acuzaţi în această perioadă că nu facem comentarii pe textul celor două proiecte. Noi, în cele trei luni care au trecut, am lucrat pe conţinut şi am identificat o serie de nereguli. Pentru că nu avem pretenţia că toate comentariile noaste sunt cele mai bune variante, am sperat să putem să le punem în dezbatere, şi nu doar să trimitem un document către cele două Subcomisii care au lucrat pe coduri”, a declarat Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania. „Opacitatea este cel mai bun mod în care se sprijină corupţia”, a continuat acesta.
Haosul politicii sancţionatorii din Codul Penal, zilele amendă pentru persoanele juridice, nereglementarea mandatului anonim, cămătăria, nereglementarea uniunii consensuale, importanţa foarte mare pe care o capăta anumite grupuri profesionale au fost doar câteva dintre problemele menţionate în cadrul conferinţei de presă.
Coaliţia „Opriti Codurile!” solicită Parlamentului României să nu aprobe Ordonanţa de Urgenţă nr. 61/2009, deoarece aceasta desconsideră total calitatea Parlamentului de for legiuitor suprem în România, neasigurând cvorumul necesar, transformând astfel şedina într-una nestaturaă şi condamnând atitudinea abuzivă a Guvernului, care intenţionează să îşi angajeze răspunderea pe proiecte de legi care nu îi aparţin.
„Ne adresăm şi Preşedintelui României, care a declarat că dacă sunt probleme în coduri, nu le va promulga. Îl invităm să se uite pe comentariile pe care ni le-a solicitat şi sp refuze să gireze nişte proiecte de legi care au probleme grave şi care s-au făcut într-o totală lipsă de interes pentru respectarea standardelor democratice”, a declarat Mircea Toma, din partea Agenţiei de Monitorizare a Presei. Pentru mai multe informaţii vă invităm să contactaţi persoanele de contact:

Diana-Olivia Hatneanu, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – 0722.467.034

Victor Alistar, directorul executiv al Transparency International Romania – 0721.093.424

Coaliţia „OPRIŢI CODURILE!”, formată din organizaţii neguvernamentale, ale mass-media şi ale mediului de afaceri