Protest fata de o decizie disproportionata a instantei - publicarea unei decizii de noua pagini in patru cotidiane centrale

Conventia Organizatiilor de Media a luat act de faptul ca trustul Ringier Romania a fost obligat prin hotarare judecatoreasca sa publice integral (9 pagini) textul sentintei civile nr. 5039/18.06.2007 a Judecatoriei sectorului 2 Bucuresti pe cheltuiala sa in ziarul Evenimentul zilei pe prima pagina a acestuia, sub titlul “Anunt Judiciar”, precum si sa publice aceasta hotarare in trei cotidiane centrale, Adevarul, Romania libera si Libertatea sub acelasi titlu.

Conventia Organizatiilor de Media, fidela principiilor libertatii de exprimare, considera ca potrivit practicii Curtii Europene a Drepturilor Omului publicarea integrala a celor 9 pagini in regim de publicitate este o sanctiune disproportionata la adresa libertatii de exprimare si are un efect inhibitoriu major atat asupra editorului cat si asupra jurnalistului care a scris articolul incriminat. In acest sens, practica Curtii este constanta: echitatea procedurii si garantiile pe care le ofera aceasta sunt elemente ce trebuie luate in considerare atunci cand trebuie apreciata proportionalitatea atingerii aduse libertatii de exprimare garantate de articolul 10 al Conventiei (Kyprianou c. Ciprului), natura si severitatea pedepselor aplicate sunt elemente ce trebuie avute in vedere atunci cand trebuie determinata proportionalitatea unei atingeri aduse dreptului la libertatea de exprimare garantat de articolul 10 (Ceylan c. Turciei; Tammer c. Estoniei), masurile sau sanctiunile luate de autoritatile nationale sunt de natura sa descurajeze presa (Jersild c. Danemarcei).

Curtea a subliniat de multe ori faptul ca o atingere adusa libertatii de exprimare poate sa aiba un efect descurajant cu privire la exercitiul acestei libertati (Brasilier c. Frantei).

Consideram ca in cazul de fata sanctiunea poate produce acest efect descurajant, fiind disproportionata astfel incat publicarea dispozitivului hotararii ar fi suficienta si in masura sa satisfaca exigentele CEDO si ale practicii judiciare in materia art. 10 privind libertatea de exprimare.

Conventia Organizatiilor de Media
www.organizatiimedi a.ro

contact: 021 313 40 47

***

Decizia instantei a venit ca urmare a unui proces declansat in 2005 impotriva ziarului Evenimentul Zilei. Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 2 Bucuresti, sectia civila, sub nr. 10944/ 2005, reclamantul Sorin Rosca Stanescu a chemat in judecata pe parata SC Ringier Romania SA la data de 17.08.2005, solicitand sa se constate indeplinite conditiile raspunderii civile delictuale (art. 998 – art. 999 Cod civil). Ca efect al indeplinirii acestor conditii, a cerut instantei sa sanctioneze parata in sensul de a publica textul integral al hotararii in ziarul pe care aceasta il editeaza – Evenimentul Zilei, pe prima pagina a acestuia , cu titlul de “Anunt judiciar”, cu aceleasi caractere cu care sunt tiparite articole aparute in aceeasi publicatie. Reclamantul a mai cerut ca parata Ringier SA sa fie obligata sa asigure tot pe cheltuiala sa, publicarea hotararii judecatoresti si in alte trei cotidiene centrale, Adevarul, Romania Libera si Libertatea, sub acelasi titlu si cu aceleasi caractere cu care sunt tiparite articole aparute in aceste publicatii. Reclamantul nu a solicitat sume de bani drept despagubire de la parata Ringier.

In motivare, reclamantul a aratat ca prin intermediul ziarului Evenimentul Zilei, editat la acea vreme de SC Ringier Romania SA, aceasta a lansat doua articole denigratoare la adresa sa, anuntate pe prima pagina a ziarului din 11.08. 2005, sub titlul "Basescu si santajistul" si "Santaju si etajul – cazul Rosca Stanescu".
Cauza a fost pe rolul instantelor de judecata pana in anul 2009, cand prin decizie definitiva si irevocabila , Curtea de Apel Bucuresti a mentinut sentinta pronuntata pe fond de Judecatoria Sector 2. Prin sentinta data, Judecatoria sector 2 a dat castig de cauza reclamantului Sorin Rosca Stanescu, pronuntand o solutie cu caracter infamant si pecuniar (aceasta, desi reclamantul nu a solicitat in mod expres despagubiri banesti pentru pretinsul prejudiciu de imagine).

MIRCEA ŞONCUTEANU S-A MUTAT INTR-O LUME MAI BUNA

Publicistul Mircea Şoncuteanu a incetat din viata, urmare a unui tragic accident stradal produs in Bucuresti. Moartea rapeste cu brutalitate dintre noi un condeier de superioara esenta, un remarcabil om de echipa, un admirabil  coleg.

Mircea si-a consumat intreaga existenta profesionala in cadrul Agentiei Nationale de Presa "AGERPRES", unde, prin  seriozitate, competenta, prestatie jurnalistica si manageriala, prin performante, numele sau a fost intotdeauna rostit cu respect si reala apreciere. Timp de mai multi ani a indeplinit functia de secretar general de Agentie. Mircea Şoncuteanu a facut parte si din conducerea Uniunii Ziaristilor Profesionisti, manifestandu-se drept o prezenta dinamica, inspiratoare de luciditate si echilibru in gestionarea portofoliului specific breslei noastre.

Ne simtim alaturi de familia indoliata si ii transmitem in aceste clipe dureroase intreaga noastra compasiune.
Tie, drag prieten, verbul nostru inlacrimat doreste sa-ti aminteasca  respectul, simpatia si pretuirea ce ti le datoreaza toti cei ce te-au cunoscut.

Adio,iubit camarad de condei!

Cel de Sus sa te aibe in paza Lui, intr-o lume mult mai buna decat cea in care ai vietuit pana acum!

Din partea UZP

Neagu Udroiu si Mihai Miron,

alaturi de intreg  Comitetul Director

Cu ocazia Zilei Mondiale a Libertatii Presei, ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei a lansat al 11-lea raport anual privind libertatea presei in Romania

Raportul poate fi citit aici:

http://www.activewatch.ro/stiri/%20FreeEx/Ziua-Mondiala-a-Libertatii-Presei-Lansarea-Raportului-Libertatea-Presei-in-Romania-3-mai-2010-238.html

Cele mai importante concluzii ale raportului, in ceea ce priveste starea presei in 2009, sunt:

Criza economica a dus la concedierea a 3.000 de angajati media, inchiderea a zeci de publicatii si prabusirea veniturilor din publicitate, lucruri care au facut mass-media vulnerabila la presiuni politice si economice.

Presedintele Traian Basescu a dus o campanie de discreditare a jurnalistilor din marile grupuri de presa.

Patroni ai grupurilor de presa s-au dovedit a fi angajati in sustinerea unuia sau a altuia dintre candidatii la presedintie, si-au impus optiunile in politica editoriala si au asezat in prima linie de vizibilitate si decizie persoane obediente. Multi dintre jurnalisti nu au rezistat presiunii, au oferit publicului relatari partinitoare si au comis grave
derapaje etice.

Derapajele si lipsa impartialitatii au scazut increderea in presa si, in unele cazuri, au contribuit la prabusirea tirajului unor publicatii sau chiar la inchiderea acestora.

A revenit in forta controlul politicienilor asupra institutiilor mass-media prin contracte de publicitate. Au fost dezvaluite cazuri concrete de cumparare a ştirilor favorabile din bani publici. Fenomenul este mai evident in presa locala, unde multe dintre publicatiile care nu s-au inchis din cauza crizei sunt dependente de banii din astfel de contracte.
Continua agresiunile si amenintarile la adresa jurnalistilor, fara ca responsabilii sa fie pedepsiti sau sanctionati public.
Autoritatile locale au ingradit dreptul la adunari publice si au blocat evenimente ca expozitii, concerte si conferinte, invocand judecati de valoare.

Autoritatile centrale au promovat mai multe initiative legislative cu impact negativ asupra libertatii de exprimare: noile coduri civil si penal, amendamente la legea criminalitatii informatice, legea stocarii datelor de trafic, legea achizitiilor publice s.a.

Televiziunea publica este in continuare vulnerabila la presiunile politice. In 2009 au existat, mai mult ca niciodata, semnale publice de alarma trase de jurnalistii din SRTv.

Pedepsele penale pentru defaimare se aplica inca jurnalistilor. Statul roman a pierdut mai multe procese la CEDO in cazuri care au implicat libertatea de exprimare a jurnalistilor.

Unui jurnalist acuzat de santaj i s-a interzis temporar dreptul de a mai practica profesia.

Au fost facuti pasi spre autoreglementarea breslei prin adoptarea Codului Deontologic Unic initiat de Conventia Organizatiilor de Media si a Comisiei Media initiate de Clubul Roman de Presa.

Liana Ganea

Coordonatoare a programului FreeEx

ActiveWatch - Agentia de Monitorizare a Presei

Membru al Retelei Reporteri fara Frontiere

E-mail: liana@mma.ro

FRJ MediaSind cere groparilor presei sa înceteze subminarea industriei de media

A devenit o cutumă ca în fiecare an, de Ziua Libertăţii de exprimare, de Ziua Presei, să facem un bilanţ cu bunele şi relele din acest important domeniu al democraţiei româneşti - mass-media. Din păcate, şi în acest an constatăm, că presa nu are  motive de sărbatoare, având în vedere situaţia dramatică în care a ajuns din cauze externe dar, mai ales, interne. Astăzi nu mai miră pe nimeni locul ruşinos pe care este plasată România  de către organismele internaţionale  înceea ce priveşte libertatea de exprimare – locul 88 alături de Bolivia , El Salvador şi Brazilia. (Potrivit raportului realizat de Freedom House, presa din România este considerată “parţial liberă”, fiind situată după Mozambic, Burkina Faso şi Croaţia însă înainte de Panama şi Peru).

Încercarile clasei politice de a submina independenţa presei prin diverse propuneri legislative - una mai aberantă decât alta (cum ar fi legea ştirilor pozitive şi negative, depolitizarea instituţiilor publice de radio şi televiziune printr-o politizare mascată etc), menţinerea unei fiscalităţi excesive în domeniu, lipsa oricăror măsuri de sprijinire economică a industriei de media, inexistenţa unui dialog real dintre guvernanţi şi organizaţiile din presă etc., - au generat grave probleme pentru întreaga breaslă. În majoritatea statelor europene, guvernele au acordat o importanţă deosebită sprijinirii societăţilor din presă prin aplicarea unor măsuri economice concrete: TVA între 0 şi 5%, subvenţii directe pentru presă etc. pentru ca, astfel, să nu fie afectat dreptul cetăţenilor de a fi corect informaţi. În România, întâlnirile dintre reprezentanţii mass-media şi guvernanţi s-au transformat, din păcate, într-un dialog al surzilor. Iar efectul a fost devastator: zeci de publicaţii închise, peste 4 000 de jurnalişti aruncaţi în stradă ( majoritatea fără a primi plăţi compensatorii şi şomaj), presa locală a intrat în colaps economic, societăţile de difuzare a presei  - în faliment iar instituţiile publice din media SRR, SRTV şi Agepres au ajuns la limita supravieţuirii, depinzând de  mila guvernului.

Dar cea mai cruntă lovitură în privinţa credibilităţii a primit-o presa chiar din interiorul său. Transformarea unor instituţii de media în organe de propagandă politică (mai ales în campania electorală), nerespectarea de către patroni a drepturilor prevăzute în Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Mass-media, a Codului Deontologic anexat, folosirea abuzivă a Contractelor de Drepturi de Autor  în scop de evaziune fiscală  (pentru a eluda plata  datoriilor către stat şi pentru a substitui prevederile unui veritabil Contract Individual de Muncă ) sau în scop de şantaj împotriva angajaţilor care aveau curajul să-şi ceară drepturile, nu au facut decât să atârne încă o piatră de moară la independenţa şi credibilitatea  actului jurnalistic.

În consecinţă, Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind nu poate să considere Ziua Presei o sărbătoare. Pentru ca aceasta să nu se transforme într-un prohod, FRJ MediaSind face un apel către groparii presei - clasa politică, unii patroni, grupuri de interese şi anumiţi  jurnalişti - să înceteze subminarea industriei de media. Altfel,  libertatea de exprimare riscă să devină o frumoasă amintire.

Comitetul Executiv al Federaţiei Române a Jurnaliştilor Mediasind

Preşedinte, Cristi Godinac