Comunicat: "Eliminarea taxei SRTV este inacceptabilă"

Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei şi Federaţia Română a Jurnaliştilor Mediasind protestează faţă de adoptarea de către Camera Deputaţilor a propunerii legislative prin care se elimină obligativitatea taxei pentru serviciile televiziunii publice şi solicită Senatului, în calitate de cameră decizională, să respingă proiectul de lege.

La 5 februarie a expirat termenul de 45 de zile în care Camera Deputaţilor putea să se pronunţe asupra iniţiativei unui grup de parlamentari PSD care viza  modificarea art. 40 din legea nr. 41 /1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune. În lipsa oricărei dezbateri pe marginea acestei iniţaitive, proiectul de lege a fost considerat aprobat tacit şi urmează a fi înaintat Senatului.

Semnatarii sunt de părere că această intiativă legislativă pune în pericol existenţa de facto a televiziunii publice şi prin aceasta afectează grav dreptul constituţional la informare al oricărui cetăţean.

Organizaţiile semnatare consideră ca motivele invocate de iniţiatorii proiectului de lege nu se susţin şi induc în eroare atât publicul, cât şi Parlamentul.

În expunerea de motive se arată că SRTV primeşte bani de la bugetul de stat, astfel încât taxa TV ar constitui o “taxă dublă”. Conform legii sale de funcţionare, SRTV primeşte de la bugetul de stat fonduri a căror destinaţie este strict limitată, fiind alocate aproape exclusiv “utilizării staţiilor de emisie, a radioreleelor şi a circuitelor video şi fonice”. Aceste fonduri ajung de fapt la Societatea Naţională de Radiocomunicaţii (SNR). SRTV depinde de veniturile din taxa TV pentru producţia programelor sale.  De altfel, şi în cazul Societăţii Române de Radio funcţionează acelaşi mecanism, pe care iniţiatorii îl menţin în textul legii, fără a-l considera dublă taxare.

Iniţiatorii susţin totodată că numărul posesorilor de receptoare de televiziune s-a “redus considerabil” ca urmare a proliferarii distribuirii pe Internet a programelor staţiilor de televiziune. Datele privind consumul de televiziune contrazic această afirmaţie. Conform studiului EUMAP privind televiziunea în România[1], numărul telespectatorilor a crescut de la 17,8 milioane în 2008 la 18,6 milioane în 2009 şi la 19,4 milioane în primul semestru al anului 2010. Solicităm pe această cale iniţiatorilor proiectului de lege să pună la dispoziţia publicului studiile care au stat la baza elaborării Expunerii de motive.

Semnatarii consideră că orice discuţie privind finanţarea serviciilor publice de radio şi televiziune trebuie să se poarte în doar în contextul asigurării resurselor necesare pentru îndeplinirea mandatului lor public. Reamintim clasei politice că România are angajamente internaţionale în privinţa sprijinirii serviciilor publice audiovizuale şi a garantării independenţei lor, inclusiv la nivel financiar.

Cerem clasei politice româneşti să acţioneze responsabil şi cu respect faţă de public şi faţă de valori necontestabile, cum ar fi adevărul şi libertatea de informare.

Centrul pentru Jurnalism Independent: Ioana Avădani, director executiv

ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei: Mircea Toma, preşedinte

Federaţia Română a Jurnaliştilor Mediasind: Cristi Godinac, preşedinte

Protest faţă de încălcarea legislaţiei mass-media de către AGERPRES

Centrul pentru Jurnalism Independent, ActiveWatch-Agenţia de Monitorizare a Presei, Convenţia Organizaţiilor de Media şi Asociaţia PUBLICMEDIA au sesizat Comisiile de cultură, arte şi mijloace de informare în masă ale celor două Camere ale Parlamentului, cu privire la încălcarea legislaţiei mass- media de către Agenţia Naţionala de Presă AGERPRES.

AGERPRES - agenţie aflată, potrivit legii, sub control parlamentar - a publicat un material prezentat drept ultimul interviu cu Mădălina Manole, pentru a marca ziua de naştere a artistei. Potrivit relatărilor de presă, confirmate în esenţă de către AGERPRES, s-a demonstrat că interviul era inventat şi că niciun reporter al agenţiei nu stătuse de vorbă cu Mădălina Manole în zilele premergătoare morţii acesteia.

În atenția Domnului Preşedinte Sergiu Nicolaescu

Stimate Domnule Preşedinte,

Vă solicităm atenţia în privinţa unui caz grav de încălcare a legislaţiei mass-media de către persoane cu funcții de conducere editorială ale Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, agenţie aflată, conform legii, sub control parlamentar.

În data de 13 iulie 2010, AGERPRES a publicat un material prezentat drept „interviu cu Mădălina Manole” pentru a marca ziua de naştere a artistei. A doua zi, în contextul morţii sale, materialul este reluat cu titlul „Mădălina Manole a acordat Agerpres ultimul interviu, cu doar o zi înaintea morţii sale“. Potrivit relatărilor de presă, confirmate în esenţă de către AGERPRES, s-a demonstrat că interviul era inventat şi că niciun reporter al agenţiei nu stătuse de vorbă cu Mădălina Manole în zilele premergătoare morţii acesteia. „Interviul” a fost compus, de fapt, prin colarea unor posturi de pe blogul artistei şi declaraţii mai vechi. Materialul a fost astfel editat şi postat pe fluxul agenţiei de redactorul şef Mădălina Bădulescu, sub semnătura reporterului Petronius Craiu, autorul iniţial al ştirii (care nu conţinea decât informaţii factuale). Decizia de a relua postarea lui către abonaţi a aparţinut Argentinei Traicu, director general adjunct al Agerpres.

Considerăm că ne aflam în fața unei violări a articolelor 3 şi 4 din legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES (AGERPRES) care afirmă:

Art. 3. - (1) ROMPRES este obligată să prezinte în mod obiectiv şi echidistant realităţile vieţii socialpolitice, economice, religioase şi cultural-ştiinţifice ale ţării, promovând valorile democratice, civice şi morale.

(2) Informaţiile trebuie să fie prezentate şi transmise fidel, fără vreo influenţă din partea autorităţilor publice sau a altor persoane juridice de drept public ori privat.

(3) Ştirile şi informaţiile difuzate sub formă de texte sau fotografii trebuie să fie verificate şi să aibă un nivel corespunzător de calitate, să fie obiective şi corecte.

Art. 4. - În îndeplinirea atribuţiilor pe care le are ROMPRES are datoria să respecte principiile ordinii constituţionale din România, demnitatea, onoarea şi viaţa particulară a persoanelor, precum şi dreptul legitim la propria imagine, fără nici o lezare a acestora şi fără a prejudicia măsurile de protejare a tinerilor şi siguranţa naţională.

Acestea sunt principii de bază ale funcţionării unui mijloc public de informare în masă. Faptul că abaterea de la aceste principii a fost făcută de sau cu aprobarea unor persoane cu funcții de răspundere editorială de cel mai înalt rang din ierarhia Agenţiei pune sub semnul întrebării întreg modul în care AGERPRES îşi îndeplineşte mandatul public. 

Vă solicităm, de aceea, să analizaţi cazul în cadrul Comisiei pe care o conduceţi şi să adoptaţi măsurile ce se impun.